Chiar dacă în acest an ziua Adormirii Maicii Domnului cade în mijlocul săptămânii, mănăstirile judeţului îşi aşteaptă credincioşii, mai ales că este zi declarată liberă de la “stăpânire”.
Schitul Boscatu din Telcişor, mănăstirea de la Cormaia, Dobric, Ilva Mare, Nuşeni, mănăstirea Parva – Rebra, mănăstirea de la Piatra-Fântânele, mănăstirea din Salva, mănăstirea Sfânta Treime din Bichigiu, dar şi cea de la Strâmba se pregătesc toate cu slujbe speciale pentru Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă cunoscută ca “Sfânta Maria Mare”, pregătită printr-un post de două săptămâni şi pelerinaje la mănăstirile care poartă hramul Sfânta Maria.
În judeţul nostru, o singură mănăstire şi-a legat numele de cel al Fecioarei Maria: mănăstirea de la Piatra Fântânele, dar aceasta îşi va sărbători hramul Naşterii Maicii Domnului abia pe 8 septembrie.
Credincioşii care aleg să participe la slujbele mănăstirii din Dobric se vor bucura de prezenţa şi participarea la slujba religioasă a PS Vasile Someşanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Slujbele religioase vor începe, în majoritatea locaşurilor de cult, în această seară, cu Vecernia şi Paraclisul Maicii Domnului, urmate de „Prohodul Maicii Domnului”, ceremonia de înconjurare a mănăstirii, şi târziu, spre miezul nopţii, Molitvele Sfântului Vasile cel Mare, apoi Utrenia şi Sfânta Liturghie.
Mâine dimineaţă, de la ora 6.00, se desfăşoară de obicei, Sfântul Maslu şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului, urmând ca Sfânta Liturghie să fie celebrată la orele 10.00.
Socotită ca fiind una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii, după Paşti şi Crăciun, ziua de 15 august marchează Adormirea Maicii Domnului, pentru că în cadrul bisericii nu se poate vorbi despre "moartea" unui sfânt, iar pe de altă parte pentru că tradiţia bisericească spune că obştescul sfârşit al Fecioarei Maria a fost asemenea unei adormiri.
O îndelungată tradiţie ne-a obişnuit ca, pe 15 august, zeci de mii de credincioşi bistriţeni să participe la slujba specială organizată la Mănăstirea Nicula, în apropiere de Gherla. Credincioşii obişnuiesc să ducă daruri, mâncare şi băutură spre a fi sfinţite, să facă danii pentru călugări şi să milostivească pe săraci, pentru ocrotirea familiei şi a copiilor.