Este o tradiţie care se practică doar în Transilvania, Banat şi Maramureş, când cimitirele devin adevărate oaze de flori şi lumini pâlpâitoare: în prima zi din Brumar oamenii curăţă mormintele celor dragi şi dispăruţi, aprind zeci de lumânări la căpătâiul lor şi dau pomană mâncare şi băutură săracilor şi nevoiaşilor care trec prin dreptul mormintelor – convinşi că această pomană ajută sufletelor plecate.

Se crede că în noaptea de 1 noiembrie Lumea de Dincolo îşi deschide porţile iar sufletele celor dispăruţi interacţionează cu cei vii.

În bisericile protestante nu există Ziua Morţilor, însă creştinii protestanţi, reformaţi şi evanghelici au îmbrăţişat şi ei această sărbătoare, alături de creştinii ortodocşi: merg la locurile de îngropăciune, aprind lumânări şi se roagă pentru odihna celor morţi.

Chiar dacă sărbătoarea este catolică, Ziua Morţilor este celebrată şi de preoţii ortodocşi care, la cererea familiilor, oficiază slujbe de pomenire pentru sufletele răposaţilor.

În calendarul catolic, Luminaţia reprezintă Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, fiind, la origine, o sărbătoare catolică fără nimic lugubru sau macabru: este, poate, singura zi din an în care oamenii îşi permit să glumească în cimitir, singura zi în care bucuria de a reîntâlni sufletele celor trecuţi în nefiinţă ar trebui să depăşească tristeţea comemorării.

Iniţial Ziua Morţilor era comemorată în 2 noiembrie, prima zi a lunii fiind Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, dar, în timp, cele două evenimente s-au contopit.

În Epistola catre Tesaloniceni, Sfântul apostol Pavel scria “Fraţilor, despre cei care au adormit, nu voim să fiţi în neştiinţă, ca să vă întristaţi ca ceilalţi care nu mai au nădejde. Pentru că, dacă credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa credem că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El...”

Sursă: renasterea.ro, crestinortodox.ro