Recent s-a desfăşurat la Reghin a XIII-a ediţie a Concursului Naţional de Ecologie Ovidiu Bojor, organizat de Palatul Copiilor Bistriţa sub grija specială a domnului director al Palatului, profesor Sever Şuteu, şi sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Ioan Bojor, Primăria şi Biblioteca Petru Maior, din Reghin.

La concurs au fost prezente douăzeci de echipaje din cele treizeci şi cinci înscrise, reprezentând diferite zone ale ţării: Braşov, Motru, Moreni (judeţul Dâmboviţa), Râmnicul Vâlcea, Paşcani, Hălăuceşti (judeţul Iaşi), Oradea, Aiud, Dorohoi, Baia Sprie, Târgul Lăpuş, Sângeorz-Băi, Năsăud, Reghin, Sighişoara, Târgul Mureş şi Bistriţa.

Deschiderea festivă a avut loc joi, 4 septembrie, începând cu ora 10, la Biblioteca Petru Maior, ziua anterioară fiind dedicată sosirii participanţilor. „Mulţumim că mai trăiţi şi vă rog să mai trăiţi”, au fost cuvintele adresate de către doamna primar Precup Maria, domnului Academician, doctor farmaciolog Ovidiu Bojor, preşedinte de onoare al concursului. Acesta din urmă şi-a mărturisit originile bistriţene şi a vorbit despre cauzele degradării planetei noastre, atenţionând că „nu cauzele naturale, ci noi suntem primii vinovaţii”.

„Civilizaţia actuală se bazează pe resurse fosile, iar în prezent am ajuns la fundul sacului”, a mai declarat, încurajând spre folosirea formelor de energie alternativă cum ar fi cea solară, eoliană, gravitaţională, hidroenergia şi bioenergia. De asemenea, ne-a îndemnat „să oprim ce a mai rămas pe fundul sacului, nu pentru noi, ci pentru cei ce vor veni, pentru generaţiile viitoare.”

Conform domnului academician, răul produs în ultimii ani mediului înconjurător se datorează nemulţumirii omului faţă de ce are natura mai bun şi mai de preţ, faţă de ceea ce ne oferă, dar şi datorită lozincii „diabolice”: „Să schimbăm natura, să o transformăm!”.

A fost menţionată, de asemenea, manipularea genetică şi cea a conştiinţei umane, dar şi îmbogăţirea ţărilor dezvoltate pe seama celor sărace. Aş îndrăzni să spun că, deşi România se află undeva în pătura de mijloc, tindem să devenim şi noi marionetele marilor puteri prin faptul că, în fuga după bani, după evoluţia cât mai rapidă, creăm dependenţe faţă de alte state, cedând întreprinderi şi proiecte străinilor şi refuzând astfel o şansă de a face ceva, de a schimba ceva, compatrioţilor noştri.

Revenind pe planul global, domnul Ovidiu Bojor a mai determinat ca şi cauză a involuţiei în raport cu natura şi „autismul religios”, iar despre România şi locuitorii ei a spus: „După ’89 am câştigat libertatea de a nu minţi, de a fi sinceri, darnici, înlocuind lupta de clasă şi ura cu iubirea ce trebuie să pornească de la persoana I, însă am importat din SUA şi UE tot ce-i mai rău”.

„Ne înălţăm, dar există perioade de up and down”, a mai menţionat domnul academician referitor la spirala evoluţiei. „Am ajuns jos şi dacă nu suntem conştienţi de acest lucru nu vom reuşi să evoluăm”, a completat, iar ca soluţie a propus „unirea în forţe bune pentru un viitor mai bun”.

Domnul profesor Vasile Gâsculescu i-a mulţumit domnului Bojor pentru ajutorul oferit, spunând că „Orice aparat care a ieşit din priză – tace, e mort” şi că datorită acestuia el mai este în priză, mai trăieşte, „atât fiziceşte cât şi spiritual”. După încheierea festivităţii de deschidere a urmat prezentare proiectelor, dintre titlurile dezvoltate amintim: „Reciclarea deşeurilor”, „Casa Eco-Casa verde”, „Eco-city – oraşul viitorului”, „ Pro Eco”, „Arborele Paulownia”, „Conacul Lebedelor”, „Zece paşi pentru un mediu curat”, „Încălzirea globală”, „Să cunoaştem şi să protejăm cristalul de câmp în Delta din Carpaţi”, „Ocrotirea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud”, „Aspecte ale emisiei sonore la Rana Ridibunda în teren şi în captivitate” etc.

Elevele Ilincăi Ecaterina şi Leţi Ioana de la Clubul Copiilor din Fălticeni au prezentat un model al Casei ecologice, aducând în atenţia publicului o machetă a acesteia, dar şi un panou solar, iar elevul Andrei Angyalosi, reprezentant al Palatului Copiilor Bistriţa şi al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa, a propus un remediu pentru diabetici – Stevia rebaudiana.

O problemă importantă au abordat şi elevii Costa Sergiu şi Costa Diana, de la Clubul Copiilor Oradea, care au vorbit, printre altele, despre scăderea nivelului apei la Băile Felix şi 1 Mai, din cauza racordării multor case la apele termale.

Iulia Mihalache, reprezentantă a Clubului Copiilor Năsăud a propus o nouă formă de artă - Art-Eco, iar Clubul Copiilor din Moreni, reprezentat de elevele Ioana Coman, Andreea Ciocodeică şi Andreea Răvoianu au realizat un documentar despre domnul academician „Ovidiu Bojor”.

Vineri, după o scurtă vizită la fabrica de instrumente Gliga, s-au pus bazele primei plantaţii de Paulownia, cu numele de Ovidiu Bojor, la Gledin, cu această ocazie plantându-se primii trei arbori, simbolizând Ardealul, Moldova şi Ţara Românească, urmând ca restul să fie conservaţi în seră până la timpul favorabil plantării. Dealurile s-au umplut de fericire şi de cântece aniversare dedicate domnului academician care, pe 1 noiembrie a.c., va împlini admirabila şi onorabila vârstă de 90 de ani. În aceeaşi zi am răspuns şi invitaţiei de a vizita muzeul etnografic din Reghin şi am participat la o lansare de carte de specialitate. În cadrul acesteia, domnul Ovidiu Bojor a vorbit despre sacroterapie, condamnând faptul că din „monoteşti am devenit politeişti”, iar doamna Iulia Barbu a vorbit despre cele şapte plante biblice întâlnite pe teritoriul României.

După multe emoţii a venit şi vremea decernării premiilor, acordate pe trei secţiuni: protecţia mediului, ecologie şi informare, existând o categorie specială pentru gimnaziu, unde locul I a revenit elevului Adrian Deac, din judeţul nostru, pentru proiectul „Casa eco”.

Pe lângă elevi, au fost premiate şi cadrele didactice şi colaboratorii proiectului, iar domnului doctor farmaciolog Ovidiu Bojor i s-a oferit un portret realizat de domnul profesor Mircea Mihalache de la Clubul Copiilor din Năsăud Prin urmare, acest concurs a dovedit că încă mai există tineri preocupaţi de mediul înconjurător, că viitorul nu e pierdut şi că natura nu trebuie să fie schimbată, ci îngrijită şi ajutată să se dezvolte.

Alexandra Andrecuţ, clasa a X-a Jurnalism,

Palatul Copiilor Bistriţa