Puțini știu faptul că Liviu Rebreanu, în ciuda realismului care însoțea operele sale, era un romantic incurabil și că obișnuia să îi facă declarații de dragoste de-a dreptul emoționante soției sale Fanny. Cu ocazia Dragobetelui, vă prezentăm povestea de dragoste desprinsă parcă dintr-un roman dintre scriitorul bistrițean și actrița Fanny.
Liviu Rebreanu și-a cunoscut soția la Teatrul Național din Craiova, unde fusese chemat de Emil Gârleanu pentru a îndeplini funcția de secretar literar. Ștefana Rădulescu, sau Fanny cum îi spuneau prietenii, era actriță acolo. Când l-a cunoscut pe Liviu Rebreanu frumoasa actriță avea 26 de ani și o fetiță de trei ani dintr-o relație anterioară.
Cei doi s-au căsătorit în anul 1912, Rebreanu cerând ca în act să se treacă recunoașterea fiicei Florica, pe atunci în vârstă de trei ani și jumătate. Acest pas făcut de scriitor a făcut ca presa vremii să vuiască și l-a îndepărtat de familia de la Bistrița.
„Juridic, ceea ce făcuse Liviu Rebreanu, declarându-se tată, este act penalizat încă din dreptul roman.(...) Din falsul juridic de recunoaștere începe o degringoladă morală pentru cei trei, pentru familiile lor și spectacol pentru mediul social apropiat. Se ajunge apoi la ruperea raportului de comunicare între tabere și îndepărtarea scriitorului de familia de origine”, relatează Teodor Tanco în „Despre Liviu Rebreanu”.
După moartea scriitorului, familia lui Liviu Rebreanu a acționat-o în judecată pe Fanny și pe Puia, cum era alintată Florica, negând statutul de descendență naturală și moștenitoare, fiindcă fata nu fusese adoptată legal, iar actul de recunoaștere era un fals.
Liviu Rebreanu a făcut pentru Puia, fiica soției sale, ceea ce nu a făcut pentru frații și nepoții săi. Inclusiv pe sora sa Mița ar fi ținut-o aproape de el în București, doar pentru a o crește pe Puia.
Mai mult, Fanny refuza să îi facă copii lui Liviu Rebreanu, de teama ca fiica sa Puia să nu treacă pe locul al doilea în inima scriitorului.
Personalitatea puternică a lui Fanny l-a ținut aproape pe Liviu Rebreanu. Aceasta era lucidă, ambițioasă și calculată, calități care i-au asigurat dragostea și admirația scriitorului.
„Când Fanny merge bine, merg toate bine”, spunea adesea Liviu Rebreanu. „Nicio femeie din lume nu mi te poate înlocui nici măcar o clipă”, îi mai spunea scriitorul în numeroasele scrisori pe care i le trimitea atunci când era departe.
Numeroasele doamne și domnișoare care îi dădeau târcoale lui Liviu Rebreanu o tulburau profund pe Fanny, care adesea făcea crize de isterie și-l amenința pe scriitor că se va întoarce la tatăl natural al copilului său, un ofițer de carieră. Mai mult, se spune că Fanny a rupt o umbrelă în capul actriței Puia Ionescu, care-i dădea târcoale lui Liviu Rebreanu.