Boboteaza sau Botezul Domnului este marcata prin sfintirea tuturor apelor. Preotii merg cu Crucea sau cu Iordanul cum se spune in unele parti ale tarii, iar la tara batranii inca respecta datinile stravechi si traditiile.

La noi in Ardeal la sate obiceiurile strabune inca se mai pastreaza. In ajunul Bobotezei se tine post si se fac rugaciuni pentru sanatate si belsug.

De asemenea, o alta veche traditie spune ca nu se mananca fasole pana dupa Boboteaza.

“Nu se mananca fasole pana dupa Boboteaza pentru ca spuneau batranii mai demult ca cine va manca fasole va face bube. Nici haine nu se spala pana dupa Boboteaza. Oricum traditiile si datinile nu se mai respecta ca mai demult. Tineretul este modern acum si nu mai tine seama de datini si obiceiurile stravechi”, a povestit lelea Aurela pentru Bistriteanul.ro.

In comuna Cetate femeile nu spala haine pana dupa Sfantul Ion care este sarbatorit in data de 7 ianuarie.

“Nu spalam haine pana dupa Boboteaza. Asa era traditia din mosi stramosi. Babele din sat spun ca nu se spala haine pentru ca sa nu plece norocul de la casa si pentru a nu spurca apa care a fost sfintita”, a povestit lelea Safta pentru Bistriteanul.ro.

Se mai spune ca in noaptea de Boboteaza fetele nemaritate trabuie sa puna busuioc sub perna si sa-si lege un fir rosu de inelar pentru a-si visa ursitul.

Un alt obicei stravechi spune ca toata cenusa din soba trebuie stransa si pastrata pana in primavara anului viitor.

De Boboteaza preotul este asteptat sa sfinteseasca toate casele credinciosilor care pun pe masa un vas cu apa, vin rosu, grau si busuioc.

Boboteaza sau Botezul Domnului semnifica sfintirea apelor din intreaga lume dupa ce Iisus Hristos a coborat in raul Iordan pentru a fi botezat.

Slujba de Boboteaza nu este finalizata in biserica, ci langa o apa curgatoare sau langa o fantanta unde preotii sfintesc apele.

Credinciosii isi duc acasa apa sfintita cu busuioc pe care o pastreaza. Datina spune ca apa sfintita de Boboteaza nu se strica si nu se tulbura niciodata si ca trebuie pastrata.