Lansare cu cântec în curtea interioară a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud: taraful condus de Anghel Urs, Domnica Dologa şi Cornelia Ardelean Archiudean au inaugurat apariţia pe piaţă a unui volum de cercetări etnografice publicat de Centrul Judeţean pentru Cultură.

Directorul editurii Eikon, George Vasile Dâncu – în dublă calitate („şi tâlhar şi jandarm” după cum el însuşi s-a exprimat) – respectiv în calitate de editor şi moderator al întâlnirii a povestit că pentru un ardelean sadea este prematur să se pronunţe asupra războaielor romano-dacice – pentru noi, ca judeţ, poate să fie cam târziu să ne apucăm acum de cercetări etnografice.

Dar mai bine mai târziu decât niciodată! a continuat Florin Vasile Şomlea, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură în cuvântul de laudă adresat autorilor şi muncii lor de cercetare.

Frumos şi aplicat – în calitate de purtător al unui asemenea costum – a vorbit poetul Vasile Dâncu – subliniind că, dintre ustentilele de confecţionat opinci lipsesc trei unelte şi că nojiţele, în Salva, cel puţin, reprezintă cu totul altceva decât ceea ce a consemnat greşit istoria dar şi volumul lansat cu puţin timp în urmă: nojiţele sunt găurile prin care se introduc şireturile unor opinci, şi nu şireturile în sine.

Dar – trecând peste asemenea detalii tehnice care nu prea mai interesează pe nimeni – Vasiel Dâncu a admis că cele scrise în carte sunt autentice şi se pot proba.

„Este o cinste că încă mai avem asemenea moşteniri... Atunci când uiţi, când nu mai ai sensul memoriei, e limpede că lumea se termină” a afirmat Oliv Mircea, directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud, adăugând că „avem datoria să înţelegem care sunt sensurile înalte ale acestei cărţi”.

Mai aplicat şi cu exemple concrete de cercetări etnografice a vorbit sociologul Traian Vedinaş care a subliniat că cei 85 de repondenţi intervievaţi de autorii volumului reprezintă un eşantion reprezentativ al cercetării etnografice. “Dacă folclorul aparţine doar celor mai talentaţi dintre ţărani, celor care ştiu să cânte din fluier, vioară sau alte instrumente – portul popular aparţine tuturor, el este al întregii comunităţi” a precizat Traian Vedinaş, adăugând că ar fi fost necesar să se insiste mai mult asupra ornamenticii costumului popular tradiţional.

Momentul inaugural s-a încheiat cu un cuvânt din partea autorilor care şi-au invitat în faţa publicului o parte dintre personajele cărţii, sosite la lansare îmbrăcate chiar în costumele populare în care au fost fotografiate între paginile cărţii.