O parte din sătenii din Dumitra au participat ieri la un vechi ceremonial agrar, uitat de zeci de ani – Cununa Secerișului. Obiceiul, întâlnit în majoritatea satelor din Transilvania a fost dat uitării până anii trecuți când la Salva, specialistul în etnografie Virgina Linul a reușit să reînvie această tradiție. Exemplu ei a fost urmat anul acesta
Tradiția spune că acest ceremonial se făcea după Sf. Petru și Pavel, când era grâul copt și gata de secerat.
În trecut, unul dintre cei mai harnici gospodarii ai satului după slujba de duminică anunța ziua în care se va începe seceratul holdei de grâu și împlertirea cununii. În ziua stabilită, dis de dimineață tinerii din sat porneau spre câmp, la holda de grâu şi începeau seceratul. Bătrânii din sat îi învăţau pe flăcăi cum să lege snopi iar pe fete cum să împletească cununa din grâu.
După ce holda era strânsă și cununa făcută alaiul de secerători pornea spre casa gazdei unde îi așteptau mese întinse și începea jocul.
Cununa se făcea la terminarea seceratului din cele mai frumoase spice de grâu. Împletirea cununii o făceau fetele tinere şi frumoase. În zona Năsăudului în timpul împletitului, fata stă cu faţa spre răsărit. De la holdă spre casă, cununa era purtată de o fată nemăritată și este udată pentru a asigura rodul bogat.
Se mai spune că boabele de grâu din cununa grâului trebuie purtate în sân de femeile însărcinate și puse în scutecele şi apa de îmbăiat a noului născut iar în noaptea de Anul Nou dacă se spune pâine din grâu nou sub perna fetelor nemăritatea acestea își visează ursitul.
Ieri la Dumitra obiceiul a fost reluat. Inițiatorul a fost un tânăr realizator de emisiuni, Iosif Cinuterei ajutat de Ansamblul Florile Dumitrene condus de Dina Simion care au vrut să le arate tinerilor cum se secera în trecut și care este semnificația acestei tradiții. Nici Virginia Linul nu a lipsit de la eveniment, ea reînviind această tradiție în urmă cu câțiva ani în Salva.
La Dumitra a fost prezent și etnologul Maximinian Menuț care, alături de Virginia Linul (doctor în istorie și etnografie), a observat atent obiceiul şi tradiţiile legate de seceriş la Dumitra.
“Sunt mândru că am reuşit cu o mână de oameni să realizez ceva frumos la Dumitra. A fost greu dar datorită unor minunaţi pacă şi greul nu mai este greu! Multumesc tuturor celor care s-au implicat...Mulţumesc doamnei Virginia Linul, care nu stiu ce m-aş fi făcut fără ea... Mulţumesc domnului Menut Maximinian, care a fost alături de mine...dar şi Ansamblui Flori Dumitrene din localitatea Dunitra condus de doamna Dina Simion, care au înţeles, binevoit şi încântaţi de cea ce am vrut să fac...şi am reuşit! Cu toţii trebuie să înţelegem că "Dacă ne uităm tradiţia, uităm de unde am plecat şi cine suntem noi cu adevărat"!” a declarat Iosif Ciunterei – iniţiatorul acestui eveniment