Ideea de cooperativă, resuscitată în urmă cu câțiva ani și legislativ, face cu ochiul în special celor din mediul rural. Așa se face că o cooperativă din Chiochiș, din care face parte și primarul comunei, se pregătește să facă bani din resturi vegetale, pe care oamenii le aruncă sau le ard.
Cooperativele agricole și de producție vin cu nenumărate avantaje, inclusiv scutiri de taxe și impozite, accesarea mai facilă a fondurilor europene sau posibilitatea de calificare a angajaților.
Aceste faciliăți l-au determinat pe primarul comunei Chiochiș Vasile Silași să pună pe picioare, alături de alți 25 de săteni, o cooperativă de producție. În total, cooperativa „Zestrea”, care a luat naștere chiar anul acesta, are 26 de membri, printre care primarul Vasile Silași, dar și deputatul PSD Daniel Suciu.
„Am văzut că oamenii nu se mai descurcă cu produsele, nu pot să-și vândă produsele. Așa că am zis să facem o cooperativă, cu ajutorul căreia să îi sprijinim. Am luat parte la niște ședințe, am văzut exemple din alte părți și am hotărât că se poate face și la Chiochiș așa ceva”, a declarat primarul Vasile Silași.
Chiar în primul an de funcționare, cooperativa are planuri mari. Primul proiect care se va materializa în această toamnă la Chiochiș este o făbricuță de peleți pentru încălzire.
Linia de producție a fost deja achiziționată și a costat 37.000 de euro. Momentan se lucrează la o hală, care va adăposti această linie de producție, urmând ca din octombrie făbricuța să fie funcțională.
Practic, peleții vor fi realizați în primă fază din resturile vegetale și din lemn de pe terenurile oamenilor și ale Primăriei. Primarul estimează că aceste resturi vegetale din comună vor asigura materia primă pentru doi ani. Zilnic, făbricuța va putea produce 10 tone de peleți.
După ce se epuizează resturile vegetale, se ia în calcul o plantație de salcie energetică, aceasta urmând să asigure materia primă. Cerere pentru acest material folosit în special pentru încălzire există, întrucât este mai rentabil decât clasicul lemn.
„Având în vedere că există o criză a lemnului, mai ales în zona de șes în care suntem noi, ar rezolva această problemă. Ar rezolva și problema resturilor vegetale, de pe terenurile agricole și silvice. Momentan, acestea sunt arse, putrezesc sau sunt lăsate să crească în continuare”, a declarat edilul.
Acesta este doar primul proiect al cooperativei. Membrii acesteia iau în calcul să facă și un abator mobil, dar și o carmangerie, unde să-și valorifice oamenii animalele. Aici vor lua naștere produse tradiționale din carne.
Cum funcționează cooperativa
La aceste investiții au contribuit toți membrii cu sume egale. Potrivit primarului, este vorba despre locuitori ai comunei, agricultori simpli care vor să ajute la dezvoltarea comunității.
Profitul se va împărți și el, însă abia după trei ani. Preț de trei ani, tot profitul va fi reinvestit în alte proiecte.
„Aceasta a fost înțelegerea noastră, fiecare intră în asociație cu părți egale, fiecare beneficiază de profit în mod egal. În înțelegerea noastră nu acceptăm sume mai mari de bani. Totul se împarte la acei membri ai cooperativei. Când am hotărât să înființăm această cooperativă am hotărât ca cel puțin trei ani de zile veniturile să fie direcționate spre investiții”, a explicat primarul Vasile Silași.