A crescut la casa de copii din Beclean, a scris poezii de la o vârstă fragedă, câştigând în 1982 premiul I la concursul județean de poezie „Andrei Mureșanu” organizat de Casa Municipală de Cultură Bistrița, a învăţat singur rusă şi engleză dar, rămas fără slujbă, singur şi bolnav, în septembrie 1994 s-a sinucis. Avea doar 27 de ani. Aurel Onişor.
Chiar dacă nu a apucat să se bucure de aşa ceva – de undeva din ceruri cu siguranţă că Aurel Onişor îşi va privi cu drag prietenii care mâine (22 ianuarie) de la ora 18.00, în Plan B Cafe vor organiza o lansare a volumului său intitulat „semnul la care te vei opri să bei apă” şi coordonat de poetul Nicolae Avram care lansează şi el volumul „All Death Jazz” – ambele apărute la Casa de Editură Max Blecher.
Poemele lui Aurel Onişor au fost strânse pentru prima dată într-o ediție îngrijită de Nicolae Avram şi intitulată Iată cina. Iată taina (2007) iar Claudiu Komartin îl portretiza în cuvinte pline de emoţie: „Aurel Onișor (1967-1994) a fost, de-a lungul scurtei lui vieți, un marginal, cel mai puțin cunoscut dintre poeții necunoscuți — după ce și-a petrecut copilăria la orfelinatul din Beclean, a rătăcit ani buni în căutarea a ceva nenumit (poate împăcarea, poate răscumpărarea copilăriei și adolescenței atroce, sau poate acea expresie, acea împletire deplină a vieții cu poezia, care se spune că ar aduce cu sine salvarea) până la sinuciderea din 1994, lăsând în urmă câteva zeci de poeme în care se pot ghici intuițiile unui poet exemplar. Din Aurel Onișor rămân fragmente disparate, secvențe, versuri uluitoare, amintind de Trakl și de August Stramm, versuri fără vârstă, care lucrează cu zgomot secret și așteaptă să fie descoperite.”
Aurel Onişor a publicat poezii în mai multe reviste literare, fiind distins în 1985 cu premiul I la concursul organizat de revista „Astra” pentru elevi și studenți. După absolvirea Liceului Agroindustrial din Beclean, se angajează la fabrica de sârmă și cuie „Promet”.
Învață singur limba rusă și engleza. Se îmbolnăvește grav. I se naște un băiat. Rămas fără slujbă, singur și bolnav, decide, în noaptea de 29 spre 30 septembrie 1994, să se sinucidă.