Tocmai ne plângeam, de lâncezeala campaniei electorale când, doar în câteva ore, s-a schimbat ritmul. Cei de la Consiliul Județean, au prezentat și interpretat, auditul guvernării Liviu Rusu. Mai pe înserat, consilierul județean Florin Urâte, s-a adresat, printr-o scrisoare deschisă, președintelui CJ-Radu Moldovan și gata, campania s-a asprit.
Nu vreau să influențez, niciuna din tabere. Este războiul lor, nu al meu. Vreau în schimb, să mă refer la câteva elemente "apolitice" din raportul de audit. În acesta, sar în ochi o mulțime de șmecherii de doi bani, făcute nu de către personalități serioase ci de mici găinari.
Lăsați prea liberi și cu prea mulți bani pe mână. Dacă lași un copil singur în bombonerie și-i mai dai și banii pe mână, rezultatul e previzibil. Va cumpăra mai multe dulciuri decât are nevoie. La fel s-a întâmplat și la CJ, era previzibil. În final, problema nu este că s-a încălcat sau nu legea. Asta trebuie rezolvat de către alții.
Important este că, instituțiile acestea nu au o direcție clară, nu interacționează cu exteriorul, reacționează pompieristic, iar rezultatul este previzibil. Proiecte prăfuite, scumpe și neadaptate direcției în care, se dezvoltă lumea din jurul nostru. Orice inițiativă în aceste instituții, pornește de la voința unei persoane, și nu pe baza unei analize mature, așa cum ar fi normal.
Fie că este vorba despre un panou de afișaj inutil, de un lanț de depozite pentru produse alimentate sau de centre de informare turistică, în zone fără turiști. Toate sunt abordări după ureche, care nu iau în calcul, soluții mult mai simple și ieftine.
Pe principiul, fac pentru că pot, toți devin "ctitori", construind obiective scumpe, fără nici o utilitate reală. Periculos nu este că, s-au cheltuit 5.000 de lei lunar pentru a actualiza softul, de pe un panou de afișaj inutil. Problema este că, acel panou inutil a răsărit acolo, cheltuindu-se pe el mult mai mult.
Dacă nu se construia, mesajele puteau fi transmise închiriind spațiu de afișaj pe panourile existente în oraș, amplasate și exploatate de către firme specializate, în locuri cu vizibilitate mare. Nu cheltuielile cu mentenanța aplicațiilor informatice sunt exagerate.
Problema este că în ziua de azi, când poți achiziționa servicii informatice, pe bază de abonament, la fel de simplu și ieftin ca la telefonia mobilă, două instituții aflate în aceași clădire, și-au construit sisteme informatice proprii, cu severele lor, liciențele lor și alte asemenea hangarale.
Asta cheltuind milioane bune de lei. Pentru exemplificare, un abonament lunar la o aplicație de management al documentelor, costă 3 euro/ utilizator. Ea poate fi accesată de oriunde, de pe orice tip de calculator și beneficiind, de securitate de nivel bancar. Iar exemplele pot continua.
Dacă vrem să ajungem undeva, este momentul ca, instituțiile să treacă de la dorința de a "poseda", la voința de a "utiliza". Trebuie o schimbare de mentalitate. De la "vreau asta", la "chiar am nevoie de asta"? Nu cumva există soluții mai simple? Când se va întâmpla minunea, viețile noastre, dar și ale lor, vor fi mai simple.