Cum anume se desfăşurau târgurile anuale la Bistriţa, ce se putea cumpăra ieftin, care era atmosfera în piaţa centrală de demult şi cum se pregăteau oamenii pe vremuri să vină la târg – acestea au fost doar câteva din aspectele despre care s-a povestit în această dimineaţă într-o conferinţă, la Primărie.
Primăria Bistriţa găzduieşte în aceste momente o interesantă conferinţă cu tema „Din istoria Târgului Mare al Bistriţei” la care participă primarul Ovidiu Creţu, viceprimarii şi consilierii oraşului dar şi istoricii Günter Klein, Corneliu Gaiu, Vasile Duda şi conf. univ. dr. Gheorghe Mândrescu.
Baia Mare a fost prima localitate transilvăneană care a primit dreptul de a ţine un târg anual, în 1347 – primul târg amintit în documente fiind cel de la Sâmbăteni, din comitatul Aradului, atestat în 1138. Bistriţa a primit acest drept din partea regelui Ludovic în anul 1353, Teaca primea dreptul de târg în 1391, Reteagul şi Şintereagul în 1361, Săsarmul – în 1360.
La Sibiu, primul privilegiu care atestă libertatea comerţului figurează în Bula de Aur din 1224 prin care negustorilor li se asigura dreptul “să poată merge şi întoarce liberi şi fără vamă oriunde în regatul nostru”.
Instituţionalizarea târgului anual este prevăzută în privilegiul din 1378, dată la care Sibiul primea şi drept de depozit pentru comerţul cu postav, iar în 1384 pentru mărfurile tranzitate spre Ţara Românească.
La Cluj, oaspeţii primesc scutiri de vamă pe tot teritoriul Transilvaniei în 1316, dreptul de târg săptămânal în 1337, moment în care negustorii avea dreptul “să poată trece şi să cerceteze numai cetăţile de mai jos, adică CLuj, Bistriţa, Alba, Aiud, Turda şi la urmă Sibiul...”
Istoricul Corneliu Gaiu a mai explicat celor prezenţi că în 1424 Mediaşul avea drept să organizeze două târguri anuale, în timp ce Sebeşul a primit dreptul unui târg anual în 1439 – Corneliu Gaiu amintind despre vocaţia comercială a oraşului, structura sa dinamică, regulamentele de funcţionare a breslelor, despre procentul de 3 – 5% pe care comercianţii erau nevoiţi să-l plătească drept vamă - dar şi poemele care i-au fost închinate şi versurile care comparau târgul din Bistriţa cu cel de pe Calea Moşilor, din Bucureşti:
"Vorbesc cu grijă şi cu sârg
Să povestesc despre târg,
Să vă spun cuvinte dulci
Despre renumitul Bulgi (...)
Cu lămpi verzi, galbene roşi
Ca în Bucureşti la Moşi...".
.jpg)
0728-237 215
