Serbările Bistriței Medievale s-au încheiat de câteva zile, iar impresiile se decantează, încă, se trag concluzii și deja se fac planuri pentru ediția de anul viitor. Florin Săsărman, președintele executiv al Asociației Bistrița Medievală, consideră că au fost și aspecte care pot fi îmbunătățite, dar ele nu au impietat frumusețea festivalului.
Cum ai caracteriza în trei cuvinte Serbările medievale care s-au încheiat...?
„Entuziasta sărbătoare a Cetății” i-aș zice ediției tocmai încheiate a festivalului medieval bistrițean. Și asta pentru că publicul numeros care iese pe pietonal în cele trei zile este unul fidel, care intră în jocul propus de organizatori sau de formațiile participante. Trăim cu toții o poveste frumoasă, în care jocul imaginației își are rolul său.
Sunteți mulțumiți, voi, ca echipă, de cea de-a 8-a ediție...?
Da, suntem mulțumiți, chiar dacă ne-a fost greu în săptămânile premergătoare festivalului, fiindcă, spre deosebire de primii ani în care organizam Serbările, în calendarul medieval din Transilvania au mai apărut evenimente în această perioadă, ceea ce limitează oarecum opțiunile pentru trupele pe care vrem să le invităm. Pe de altă parte, constatăm că mulți dintre cei angrenați în mișcarea medievală românească își doresc să vină la Bistrița (meșteri, artiști), ceea ce ne bucură.
Dar, greutățile sunt făcute să fie depășite și acum nu putem decât să ne bucurăm că provocărilor apărute le-am găsit soluții bune. Și, ca să se înțeleagă ceea ce spun, să știti că inițial am vrut să organizăm un campionat de lupte medievale full-contact, o premieră pentru festivalul bistrițean, dar cred că acest lucru va fi posibil doar la ediția viitoare, din motivele expuse mai sus. Partea cavalerească nu a avut de suferit, însă, pentru că prestația Ordinului Cavalerilor Lup, din Târgu-Mureș a fost excepțională, aducând plusul pe care noi îl căutăm la fiecare ediție. Noi, adică membrii Asociației Bistrița Medievală, dar și instituțiilor cu care colaborăm și cărora le mulțumesc și pe această cale.
Care crezi că ar fi marele câștig al acestei ediții, care a fost cea mai reușită „secvență” a festivalului?
Sunt mai multe. Ar fi prima ediție a concursului „Arcașul ținutului Nosnerland”, desfășurat la Muzeul Județean, într-un spațiu perfect pentru o asemenea competiție și care s-a bucurat de interesul multor bistrițeni. Pe viitor vom integra aceasta întrecere în scenariile istorice ale festivalului.
Apoi, ar fi ceea ce am spus anterior, prezența și prestația Cavalerilor Lup, conduși de Liviu Pancu, cu care s-a putut face un final al festivalului pe măsura poveștii medievale derulate în cele trei zile. Pancu, fiind actor și regizor, răspunde constructiv la solicitările noastre, ceea ce înseamnă foarte mult.
A fost și „Curtea comedianților” a celor de la Truverii, care s-ar cere repetată câțiva ani la rând, pentru că stilul acesta de teatru stradal ar putea găsi discipoli și la Bistrița. Și ar mai fi ceva: le-am propus bistrițenilor, în ultimele trei ediții ale Serbărilor Bistriței medievale un moment distractiv, în care să se poată implica și aici mă refer la apărarea cetății (de lemn) cu mâinile...goale, în final cu pungi cu apă. Și am văzut mulți copii (principalii noștri susținători) veniți de acasă cu pungi cu apă, dorind să apere cetatea, nicidecum s-o asedieze alături de partea barbară, ceea ce înseamnă că entuziasmul este la el acasă la acest festival.
Ce te-a nemulțumit sau ce crezi c-ar fi putut să iasă mai bine?
Întotdeauna sunt aspecte care pot fi îmbunătățite, dar mă bucur că nu au fost aspecte care să impieteze frumusețea festivalului. S-a spus că în acest an avem un festival pașnic, pacifist, făcându-se aluzie la lipsa scenariilor istorice de genul celor din edițiile de până acum, în care cetatea era atacată și se desfășurau lupte cam prin toate zonele pietonalului. Am scris toate acele scenarii, inspirate din istoria Bistriței, dar în acest an am avut o limitare de care am ținut cont. Dacă vă aduceți aminte, întotdeauna cetatea a fost atacată prin pasaje, fie că a fost vorba de tătari, fie că a fost vorba de moldoveni sau de mercenarii lui Basta. Acuma, toate pasajele sunt în lucru și nu le-am mai putut folosi în acest scop. Iar pe pietonal, odată cu înmulțirea teraselor, nu prea mai avem spațiu pentru așa ceva, folosirea armelor în acea zonă fiind destul de periculoasă...
Ce spui de ecourile în presă ale evenimentului?
Cred că ecourile au fost foarte bune, dar nu vreau să le amplific eu, aici. Și mai cred că cititorii care au văzut medievalul sunt cei mai în măsura să (ne) judece și să judece ce s-a scris. Oricum, eu le mulțumesc colegilor din presă pentru interesul pe care l-au arătat festivalului, la toate edițiile de până acum, că gustă jocul imaginativ pe care îl propunem noi. Dacă au fost și opinii negative, este firesc, nimic nu este perfect, mai ales la o manifestare care implică o așa mare desfășurare de forțe. Tragem învățăminte din tot!
Ce ți-ai dori în plus, în scenariu, pentru anul viitor? Dacă ar fi fost fonduri mai multe s-ar fi putut face și lucruri mai multe sau mai spectaculoase...?
Dacă va rămâne liber spațiul din fața scenei, până în zona librăriei George Coșbuc, așa cum a fost în acest an, ne putem gândi la o așezare spectaculoasă a mai multor tabere de cavaleri. Dar ceea ce ne dorim noi foarte mult, mai ales după experiența Taberei medievale de la Heidenfeld, din 2010, este să avem resurse să invităm o mare formație de muzică medievală la Bistrița, gen Corvus Corax.
Aceasta ar însemna să atragem turiști, cum s-a întâmplat și la Heidenfeld, unde am finanțat concertul trupei Haggard prin vânzarea de bilete, ceea ce nu se poate face în cazul unui concert pe pietonal. Oricum, le mulțumesc tuturor pentru interesul acordat festivalului medieval al cetății Bistriței! Și anul viitor așteptăm cât mai mulți bistrițeni să ni se alăture, din nou, costumați în straie medievale....