„Am avut norocul să-mi înţeleg rolul şi rostul pe lumea asta, într-un moment în care nimeni nu mai credea că din costumul popular se poate realiza ceva, darmite să-l mai şi scoţi în lume… Pentru că, după Revoluţie, ne-a fost ruşine de costumul popular. Tuturor ne-a fost ruşine, inclusiv mie…” a mărturisit Virginia Linul astă-seară, la Casa cu Lei.
Au fost momente în istoria noastră în care am dosit cu toţii costumele populare fără să le bănuim valoarea şi fără să ne imaginăm că pâinea noastră cea de toate zilele ar putea să aibă legătură tocmai cu straiele purtate cu atâta mândrie de strămoşii noştri…
„…Pentru că, după Revoluţie, ne-a fost ruşine de costumul popular. Tuturor ne-a fost ruşine, inclusiv mie… Am vrut să fiu o doamnă… Din fericire, am fost înconjurată de oameni minunaţi care au ştiut să mă determine să reiau acest meşteşug şi să-l duc mai departe…”, a mărturisit Virginia Linul astă-seară, la Casa cu Lei, inaugurând o spectaculoasă expoziţie care, practic, reconstituie casa de oaspeţi tradiţională, cu aşternuturi, sumane străvechi, perne ţărăneşti în care îţi îngropi faţa şi în care plângi sau te rogi, ştergare cu care îţi ştergi obrazul, mere, prieteni, fotografii şi colinde înălţătoare, ca în prag de sărbătoare…
„Pâinea nu este altceva este simbolul meseriei pe care am preluat-o de la mama mea şi trebuie s-o ofer mai departe generaţiilor viitoare”, a mai spus Virginia Linul – amintind o străveche pildă din Biblie care povesteşte tulburător despre sensul celor trei pâini – una pentru sine, una primită moştenire şi una care se dă mai departe, cu împrumut.
Între prieteni, într-o atmosferă caldă şi prietenoasă, la Casa cu Lei a fost inaugurată cea de-a doua expoziţie personală pe care „Virginia Linul ne-o oferă în acest cadru, cu bucuria ca – la un an de zile distanţă – să vedem evoluţia artistei pentru că nu mai vorbim azi de o simplă creatoare de artă populară, ci de un adevărat artist în toată puterea cuvântului. Virginia Linul şi-a făcut un nume din arta populară, pornind de la păstrarea şi promovarea tradiţiilor locale, a frumosului în arta decorativă, atât la nivel naţional cât şi internaţional…”, a subliniat Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal şi iniţiatorul evenimentului.
Preotul protopop Alexandru Vidican şi-a amintit, la rândul său, vizita sa alături de Virginia Linul la Bucureşti, la Ateneul Român, acum câţiva ani, unde artista a prezentat admirabil tradiţiile româneşti ale zonei.
Şi preotul Nicolae Feier şi-a uimit auditoriul, lansându-se într-o năucitoare incursiune a simbolurilor ancestral tradiţionale româneşti care pot fi regăsite în milenara cultură greacă, egipteană sau romană…
Menuţ Maximinian a remarcat că Virginia Linul este unul dintre cei mai importanţi promotori ai tradiţiilor din zonă, costumele sale fiind prezente pe toate televiziunile ţării de 1 Decembrie, fiind purtate de cele mai importante personalităţi ale ţării. „Le place ceea ce face Virginia Linul, le plac costumele noastre, le place LinIA Tradiţională care în ultima vreme se află pe un trend ascendent în ţară, dar şi în străinătate…”
Seara s-a încheiat emoţionant cu o prezentare de modă a câtorva costume marca LinIA Tradiţională împodobite cu creaţiile Larisei Bancea - posibile ţinute de Revelion, pentru doamnele sau domnişoarele care îndrăznesc să îmbine tradiţia şi trendurile fashion moderne - cu o urare din partea artistelor de la Flori Dumitrene, dar şi un recital de colinde susţinut de soliştii Centrului Municipal Cultural.