Intitulate „În căutarea zidului” planșele tinerilor arhitecți au subliniat faptul că o reconstruire a zidului ar fi împotriva principiilor actuale de restaurare, astfel încât au propus în schimb activarea unor spații urbane aflate în vecinătatea fostului zid al cetății Bistriței – fapt care l-ar face mai prezent în istoria acutală a orașului.

S-a conturat vechiul traseu al zidului, dar și fragmentele care s-au păstrat până în zilele nostre și, pentru fiecare, s-a propus câte o livadă: Livada educațională destinată relaxării și dotată cu hamace, Livada Coroanei (în curtea Direcției Muncii, în apropierea Bisericii de la Coroana) sau peluză verde pentru evenimente culturale, concerte sau proiecții de film.

„A fost o bucurie să particip la acest atelier urban, mai ales că Bistrița este un oraș de suflet pentru mine, fiindcă m-am născut aici, chiar dacă acum locuiesc în Cluj” a povestit pentru Bistrițeanul.ro Adriana Măgerușan, unul dintre coordonatorii studenților la Arhitectură, adăugând că, în locul sintagmei „Bistrița, orașul merelor”, studenții propun „Bistrița – orașul merilor”, referindu-se la livezile propuse în jurul fragmentelor de zid.

Din fericire pentru studenți, Primăria Bistrița este foarte deschisă la propunerile lor: într-un atelier de vară similar, desfășurat acum doi ani la Bistrița, studenții de la Arhitectură i-au propus primarului revitalizarea pasajelor istorice – iar propunerile lor au devenit acum proiect pus în practică. La fel s-a întâmplat și cu fântânile arteziene aflate în plină construcție în acest an și propuse de studenți anul trecut.

Cu același prilej, tot ieri, la Liceul de arte „Corneliu Baba” avut loc și prezentarea unui amplu studiu început anul trecut care vizează inventarierea arhitecturii vernaculare din Transilvania de Nord. În acest an au fost vizate comunele de pe Valea Someșului Mare iar Gavril Țărmure, manager al Centrului Județean pentru Cultură a amintit, în deschidere, tabăra de fotografie inițiată acum 15 ani și cele șase ediții în care fotografi din întreaga țară și din Ungaria au străbătut județul în lung și-n lat, în căutarea arhitecturii tradiționale autentice.