Cu bune cu rele, Gloria a facut parte din viata sociala a bistritenilor in ultimii 90 de ani. A fost, si sper sa mai fie, un pol de atractie pentru multi dintre oamenii de aici, care n-au avut niciodata, si nu au nici azi, multe variante pentru timpul liber.
Inainte de 1990, forma un fenomen social pe care il intelegem bine toti cei care am fost in anii aceea macar o data pe stadion. Era cea mai puternica forma de manifestare libera a bistritenilor, printre putinele care creau un sentiment puternic de orgoliu si mandrie locala.
Dupa 90, a devenit cel mai cunoscut brand al judetului si a continuat sa dea nastere constant celor mai importante si numeroase evenimente din acest orasel. A creat cele mai vizibile emotii dintre toate evenimentele urbei si a oferit cele mai multe oportunitati de miscare pentru copiii Bistritei dintre toate structurile de orice fel care functioneaza aici.
Peste 300 de copii fac sport gratuit datorita Gloriei, peste 5000 de bistriteni participa lunar la evenimentele clubului, in aproape toate competitiile de fotbal din Romania. In plus, Gloria a creat peste 50 de locuri de munca si a contribuit, asa cum a putut, cu multe miliarde la bugetul local.
A facut legea 20 de ani in Liga a doua, intre grupari mult mai puternice si a fost alti 20 de ani macar un arbitru al Ligii 1, daca nu un participant activ si de luat in seama. In afara titlului de campioana si a celui de vicecampioana, a ajuns la toate performantele posibile: un loc pe podium in 2003, o cupa si o finala de Cupa Romaniei, a participat in Cupa UEFA, Intertoto si Cupa Cupelor, a dat Romaniei jucatori la toate loturile nationale.
Toate astea s-au intamplat cu sprijinul nostru, al bistritenilor din toate domeniile. Fie ca am contribuit la bugetul Gloriei prin Consiliul Local, fie prin firmele noastre, prin biletele pe care le-am platit, prin sponsorizari ori prin alte forme de-a lungul timpului, am ajutat aceasta echipa sa ajunga si sa se mentina sus. Si de foarte multe ori, sa recunoastem, ne-a adus satisfactii.
Insa meritul cel mai important e al oamenilor de acolo, poate prea multi si prea batrani, asa cum cred unii dintre voi. Ei au facut rost de 4 milioane de euro pe an ca acest club sa functioneze, doar 10-20 la suta dintre ei fiind din buzunarele noastre. Si a functionat asa cum stim chiar si in acest an. Si ar fi mers si de acum inainte. Insa au luat doua tepe, una pe Moraes si una de la federatie, tepe care i-au lasat fara mai bine de jumatate din buget. Daca si noi le dam cea de-a treia teapa, prin Consiliul Local, e posibil sa nu mai auzim in veci de numele Gloriei.
Iar banii vitali pe care Padureanu ii cere si pe care nimeni de-acolo nu-i duce acasa, fiti convinsi de asta, reprezinta contravaloarea vopselei de pe trecerile de pietoni bistritene, plus o fantana arteziana si cateva sensuri giratorii. Daca se duc 3 miliarde pe marcajul rosu de la semafor, sunteti atat de convinsi ca Gloria nu ar merita cele 20?
Acum se afla intr-un moment greu, cel mai greu din istoria ei. Si ce facem noi, bistritenii ei? O impingem in prapastie. Un val de antipatie curge din toate mediile spre clubul lui Jean Padureanu, cu lozinca "Asa le trebuie!" pe creasta. Majoritatea comentariilor de pe mediile online sunt impotriva clubului, din ignoranta, invidie sau nepricepere. Precum si din vina celor din club, care nu mai stiu sa comunice cu oamenii in 2011, fiindca vremurile i-au depasit la acest capitol.
Insa, le-am dat an de an banii astia, iar acum, cand chiar au nevoie de ei, le intoarcem spatele.
Cu siguranta, sefii Gloriei au gresit de multe ori. Ne-am revoltat, ne-am indignat, i-am barfit, i-am criticat, i-am anchetat si le-am sechestrat bunurile. O sa-i si schimbam daca va fi cazul, intr-un fel sau altul, intr-o forma sau alta. Insa hai sa nu ne ingropam cu mainile noastre un bun local atat de pretios. Fiindca nu avem multe lucruri in judetul asta care sa ne dea, mai rar e adevarat, motive de mandrie. Sa ne ofere vizibilitate in tara si afara. Nu avem multe locuri gratuite in care copiii nostri sa creasca mai sanatosi decat in curtea Gloriei. Nu avem nici o constructie, materiala, spirituala ori virtuala care sa ne dea macar sentimentul ca e a noastra, a tuturor, asa cum o face Gloria.
Hai sa nu ne batem joc de ceva ce nu-i a lui Padureanu sau a lui Sanduta, doi oameni care locuiesc la bloc, desi le-au trecut printre degete sume pe care nu vi le imaginati. Acest club a fost al orasului condus de primul primar roman, Corneliu Muresanu, al localnicilor oropsiti de comunism si al unei Bistrite in tranzit spre capitalism. In atata praf si pulbere cata le lasam urmasilor nostri, ar fi foarte simplu sa mai radem de pe fata pamantului si acest brand, acest club si acest stadion care au insotit numele Bistritei atata vreme.
http://sportulbistritean.ro/