Cam aşa a descris Unirea Poporului, un ziar din perioada interbelică – tragedia aviatică petrecută pe 6 august 1937, lângă Herina, acolo unde s-a prăbuşit în flăcări un avion de fabricaţie americană (Douglas DC-2-152, aparţinând companiei Aeroflot), având la bord 6 persoane – 3 membri ai echipajului şi 3 pasageri.

Avionul avea numărul de înmatriculare CCCP-M25 şi a decolat de la Moscova spre Praga, cu un punct intermediar în Ucraina – precizează Holland.ro care menţionează că accidentul aeronautic de lângă Bistriţa apare şi în baza de date internaţională ANS Aircraft Accindent, însă aici se ştie că tragicul eveniment s-ar fi petrecut în 1935, ruta este de asemenea eronat precizată, iar numărul de persoane decedate nu este cunoscut. Se precizează, în schimb, că aparatul s-a „prăbuşit după ce un pasager şi-a aprins o ţigară în toaleta avionului în care s-au acumulat gaze şi fum. Niciun supravieţuitor. Avionul zbura spre Moscova. Nu se cunoaşte vreo oprire intermediară a acestuia”.

Locul prăbuşirii a fost identificat cu exactitate, mai spune Daniel Georgiu pe Holland.ro, graţie miilor de bucăţi de aluminiu din zonă, prima piesă fiind parţial identificată şi provenind de la aparatura de bord – o contra greutate probabil de la giroscop.

Tragedia aviatică este descrisă dintr-un ziar al vremii care povesteşte în termeni cutremurători despre prăbuşirea „avionului bolşevic” în Bistriţa-Năsăud: „Un avion bolşevic, de călători, care făcea drumul între Moscova şi Praga, având în el şase persoane, s’a aprins în aier, deasupra unei păduri din apropierea Bistriţei şi s’a prăbuşit. Din cele 6 persoane cari se aflau în el, cinci s’au prefăcut în scrum şi cenuşe iar a şasea, văzând primejdia, a sărit în aier de groaza flăcărilor. Trupul acestei persoane a fost găsit sdrobit în întregime. Avionul a fost şi el mistuit de flăcări. Auzindu-se despre nenorocirea aceasta autorităţile au mers la faţa locului spre a cerceta cazul.”

Avionul Douglas DC-2 a fost fabricat prima dată în 1934 de către compania americană Douglas Aircraft Corporation. Era un avion robust mixt, pentru 14 persoane şi marfă. Echipajul era format din 2 sau 3 persoane, iar viteza maximă pe care o putea atinge era de 399 km/h. Plafonul maxim de zbor al aparatului era de 4.000 de metri, iar lungimea sa de aproape 19 metri. Avionul cântărea 5 tone gol şi putea ajunge, cu încărcătură – până la o greutate de 8 tone.

„Întotdeauna merita să căutăm povestea obiectelor. Chiar dacă uneori durează mult până când o găseşti”, a povestit Daniel Georgiu pentru Bistriţeanul.ro, recunoscând că i-au trebuit 2 ani să descopere toate detaliile acestei poveşti. „De doi ani caut informaţii despre acest eveniment prin publicații și arhive şi recent am primit acordul de a folosi articole integral sau parţial din biblioteca digitală BCU Cluj. Într-o primă fază am găsit doar informaţii referitoare la un avion prăbușit în Suceava, în 1938 şi cu un pic de intuiție şi presupuneri – în final am găsit detalii și despre avionul prăbuşit lângă Herina”, a mai povestit Daniel Georgiu.

„Știam de prăbușire de la niste amici din Reghin care m-au întrebat de ce este plină zona aceea de atâtea bucăți mici de duraluminiu. Intuitiv, am căutat pe net şi am găsit în baza de date ANS Aircraft Accindent despre avionul de pasageri din articol. Şi așa a început totul… Dar este nevoie de o răbdare de fier pentru a căuta printre mii de bucăţele de aluminiu. Încă nu îmi dau seama de dinamica prăbușirii, dar impactul la o viteză de 400km /oră urmat de explozie este nimicitor. Puţin probabil să găsesc piese mai mari de 10 cm, dar am de gând să revin la locul accidentului şi să mai caut. Noroc cu piesa găsită de amicii mei care mi-au şi donat-o, acum un an, când au aflat de supoziţia mea în legătură cu prăbuşirea avionului…”, a mai explicat Daniel Georgiu pentru Bistriţeanul.ro.