Un nou studiu de evaluare adecvată a fost depus zilele trecute la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud pentru a primi acordul de a se începe lucrările în această zonă.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a solicitat unei companii din Cluj-Napoca să refacă studiul de evaluare pentru proiectul „Mărirea gradului de siguranță al acumulării Colibița jud. Bistrița-Năsăud” după ce au existat serioase contestații ale proiectului inițial care susținea că este nevoie de golirea întreagă a lacului de la Colibița pentru a putea fi efectuate lucrări la baraj.

Specialiștii care au realizat noul studiu susțin că este nevoie obligatoriu de o golire a lacului, chiar dacă nu atât de drastică ca cea propusă inițial.

Cei 12 specialiști care au analizat problemele de la Colibița spun că este nevoie de golirea lacului până la cota 730, astfel încât să poată fi realizate lucrările la baraj, altfel riscurile sunt foarte mari.

Într-un document de peste 200 de pagini, specialiștii clujeni explică care sunt problemele, ce scenarii propun ei pentru rezolvarea situației și cum vor afecta lucrările în mediul înconjurător.

„Construcțiile hidrotehnice care necesită reabilitări urgente la Acumularea Colibița (realizate începând cu anul 1977), sunt la capătul duratei de funcționare, iar unele echipamente și instalații ale acestora au perioada normală de funcționare depășită (unele piese de schimb nu se mai fabrică), existând riscul ca aceste lucrări să fie scoase din funcțiune, punând în pericol barajul.

Degradarea măștii de etanșare constituie un pericol important, putând duce chiar la pierderea etanșeității barajului din anrocamente, până la ruperea acestuia și la punerea în pericol a localităților din aval. Conform „Plan de acțiune în caz de accident la barajul Colibița 2016- 2025”, bazat pe simularea la rupere a barajului, rezultă că dezastrul hidrologic ar afecta 11 localități în aval, inclusiv municipiul Bistrița. (...) Localitățile apărate împotriva inundațiilor însumează cca. 114.000 locuitori, reprezentând 36% din populația județului.

Indirect, prin distrugerea temporară sau permanentă a unor obiective economice, a infrastructurii de sănătate publică, a infrastructurii de transport și comunicații, populația din zonă va fi afectată, pe termen mediu existând posibilitatea declanșării unor epidemii. Pe lângă pagubele economice se va produce degradarea mediului ambient prin degradarea stării de calitate a factorilor săi. Poluarea apelor de suprafață prin antrenarea în albiile de râu a tuturor deșeurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor înecate, prin ruperea conductelor de transport a produselor petroliere se vor produce poluarea apelor de suprafață și subterane, poluarea solurilor din zonele inundate, pagubele înregistrate fiind greu cuantificabile.

Avarierea barajului și scoaterea din funcțiune a acumulării Colibița (care poate duce până la golirea fortață pe termen lung a acumulării), pot avea un impact negativ semnificativ mai mare asupra unor puncte de atracție turistică din zonă, cum sunt Lacul de acumulare Colibița și cele patru rezervații naturale”, se arată în document.

Specialiștii propun și un scenariu pentru efectuarea lucrărilor care prespunune „golirea lacului până la cota 730,00 mdM prin turbinare, menţinerea nivelului în lac la cota 730,00 mdM cu ajutorul unei staţii de pompe, reabilitarea în totalitate a măştii barajului, reabilitarea sau înlocuirea echipamentelor electromecanice din casa vanelor golirii de fund, inclusiv vana fluture de pe aducţiune, a conductei de by-pass până la ieşirea din galerie și a circuitului iniţial de deviere a apelor prin ridicarea batardoului amonte, decolmatări etc”.

În plus, specialiștii susțin că necesitatea lucrărilor propuse are la bază analiza incidentelor și a evenimentelor produse de la punerea în funcțiune, precum și expertizele efectuate în ultima perioadă, așa că lucrările sunt urgente și necesare.

Durata estimată de realizare a lucrărilor de punere în siguranţă care necesită golirea lacului este de 150 - 180 zile.

Pentru golirea apei din lac specialiștii spun că viteza de coborâre a nivelului apei nu va depăşi 1,20 m/zi, maxim 15 zile și la fiecare 18 m de coborâre, intervine un palier de aşteptare de 15 zile.

În aceste condiţii, specialiștii spun că golirea acumulării se va putea face în cca. 3 – 5 luni de zile, respectiv în perioada noiembrie – martie.

Studiul a fost publicat ieri pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud care anunță că publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la studiul de evaluare adecvată în termen de 5 zile de la data afișării.

Întreg documentul îl găsiți AICI: