Ar fi putut să se plângă că nu au și nu pot. Dar nu au vrut. Pentru că vreau și pot. S-au încăpățânat să demonstreze tuturor că poți ridica o casuță, e drept, micuță, deși trăiești dintr-o pensie de handicap de 500 de lei și un salariu (al mamei) de nici 600 de lei. Titus Homei - tatăl - demonstrează oricui că dacă vrei să lucrezi pentru cei dragi, poți. Totul e să vrei. Pentru a-și crește cei doi copii nu ezită să lucreze în construcții deși nu are un picior. Zugrăvește, tencuiește, pune gresie, tot ce pot face două mâini dibace. Și, mai mult, ca să nu întârzie la lucrări, merge cu bicicleta la muncă. A adaptat-o pentru a o putea încăleca și i-a pus și un scaun celui mic, ca să-l poate duce pe bicicletă, ca orice tată.

Iar Dumnezeu l-a răsplătit cu un băiat talentat, cu o voce minunată. Pentru că trăiește într-o familie în care fiecare bănuț e atent drămuit și cheltuielile sunt atent analizate, a avea propriul costum popular era doar un vis îndepărtat pentru Titus Homei - fiul. La fel de îndepărtat ca și cel de a avea un calculator ultraperformant. Și-a permis să viseze cel mult la unul second, dar nu era încă în lista cu cheltuieli ”eligibile” a familiei în următoarele luni.

Cazul său, prezentat în campania ”De Crăciun fii mai bun” de Bistrițeanul.ro (vezi AICI) i-a impresionat profund pe doi bistrițeni care apreciază munca, talentul, cumpătarea și modestia.

Meșterul popular Virginia Linul i-a dăruit lui Titus un costum popular de iarnă, cu suman, cizme și cușmă, cu promisiunea că la primăvară va primi și un clop cu păun, iar un alt bistrițean i-a trimis un calculator performant (vezi AICI ), care l-a lăsat pe Titus fără grai de atâta emoție și bucurie.

Astăzi, Virginia Linul l-a îmbrăcat pe Titus în primul său costum popular, iar Titus a răsplătit gestul binefăcătorilor săi cu o colindă care a emoționat asistența.

Gestul unor oameni care nu l-au cunoscut și generozitatea de care au dat dovadă în ceea ce-l privește l-au emoționat nespus pe Titus, care nu-și mai găsea cuvintele pentru a mulțumi. În locul lui spunem noi: Să dea Dumnezeu să trăiți în fiecare zi atâta bucurie câtă ați adus astăzi în micuța căsuță din Șieu-Odorhei, nr. 162.