„Începe un ritm calm, bătut îndărătnic, pe aceeaşi înălţime de sunet. Acelaşi arabesc melodic ia proporţii fără creştere de volum, iar motivul se menţine, reluându-se, ca o mirare, ca o rugăminte, ca o dorinţă tot mai insistent, tot mai fierbinte...”. Boleroul, capodopera lui Ravel, a răsunat fascinant aseară, la Bistriţa.
Cam aşa scria Eugeniu Speranţia despre celebrul Bolero, compus de Maurice Ravel în 1928, inspirat de un dans popular vechi din secolul 18, de origine spaniolă – pe care compozitorul însuşi îl considera capodopera sa şi pe care bistriţenii l-au ascultat fascinaţi, aseară, la Sinagogă.
Noua Orchestră Transilvană și Filarmonica Transilvania Cluj dirijate de Petronius Negrescu au susţinut din nou un spectacol de excepţie, avându-l ca solist – în prima parte a concertului, pe unul dintre cei mai buni pianişti români ai momentului – Csíky Boldizsár Jr.
Pianistul născut la Reghin, în 1968 şi-a încântat audienţa interpretând admirabil, plin de nerv şi emoţie, dificilul Concert în Sol Major pentru pian şi orchestră compus de Ravel între 1929 şi 1931, cu surprinzătoare şi captivante ritmuri şi armonii jazzistice – interpretat în premieră în 1932, avându-l chiar pe Maurice Ravel drept dirijor şi pe Marguerite Long la pian.
Melomanii bistriţeni au avut ocazia să asculte de asemenea şi tulburătoarea piesă Pavana pentru o infantă defunctă – nostalgic, melancolică şi fermecătoare, compusă de Ravel în în 1899, pe când studia compoziţia alături de Gabriel Fauré, şi dedicată prinţesei de Polignac.
Din program a făcut parte şi „Mormântul lui Couperin – piesă care s-a dorit o dedicaţie adresată maestrului clavecinist, compozitor şi organist francez din epoca barocului, dar a devenit şi un omagiu pentru tinerii soldaţi care şi-au pierdut viaţa în primul război mondial. Suita a fost compusă chiar în anii sângeroşi ai războiului (1914-1917) şi a fost publicată în 1918.
Seara s-a încheiat cu celebrul Bolero – compus de Ravel în 1928, pe când avea 53 de ani şi se afla în vacanţă în oraşul său natal. Compoziţia construită din două teme muzicale care se repetă de 18 ori este o combinaţie între o poloneză, un chaconne şi o sarabandă, considerată de mulţi specialişti ca fiind hipnotizantă şi fascinantă, fiind totodată şi cel mai lung crescendo muzical din lume.