S-a născut în Bistriţa Bârgăului, a absolvit Facultatea de Drept şi a devenit doctor în ştiinţe juridice, dar a renunţat la cariera juridică, preferând să se dedice muzicii, graţie vocii de aur cu care era înzestrat. A fost ctitorul Operei Române din Cluj şi primul ei director, fiind celebrat ieri seară cu una dintre operele de succes ale lumii:
Bărbierul din Sevilla (în italiană Il Barbiere di Siviglia ossia L'inutile precauzione) – opera bufă în trei acte, compusă de Rossini în 1816 care s-a bucurat de un succes răsunător încă de la premieră – a însuflețit ieri seară Palatul Culturii, în ultima zi de sărbătoare dedicată tenorului Constantin Pavel.
De altfel, în câteva cuvinte introductive, Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc” a amintit publicului care a umplut sala de spectacole a Palatului Culturii de prestigioasa carieră a tenorului Constantin Pavel, născut în Bistrița Bârgăului și ajuns primul director al Operei Române din Cluj.
„Zilele Operei – Constantin Pavel” s-au încheiat ieri seară cu spectacolul Bărbierul din Sevilla – susţinut de Orchestra şi Corul de bărbaţi al Operei Braşov, dirijat de Bogdan Botezatu, regia artistică aparţinând Arabelei Tănase, iar scenografia – lui Răzvan Drăgănescu.
Din distribuţie au făcut parte Daniel Pop (Bucureşti – „Figaro”), „Rosina” – Diana Ţugui (Cluj), „Contele Almaviva” – Florin Ormenişan (Craiova), „Bartolo” – Ioan Cherata (Craiova), „Don Basilio” – Daniel Mateianu (Iaşi), „Berta” – Mihaela Popa (Craiova).
Figaro, carismaticul bărbier spaniol care imprimă atâta farmec poveștii de dragoste dintre neliniștitul Conte Almaviva (interpretat de bistriţeanul Florin Ormenişan) și frumoasa Rosina – a fost aplaudat de melomanii bistriţeni la scenă deschisă.
Acţiunea se petrece în fermecătoarea și colorata Sevilla a secolului XVIII, iar Figaro, bărbierul iubit de întregul oraș, ajută la împlinirea marii iubiri dintre Contele Almaviva şi Rosina – dorită și de tutorele ei bătrân, Bartolo, care are avantajul ajutorului lui Basilio, maestrul de muzică al tinerei.
Atmosfera comică a operei se amplifică şi datorită numeroaselor tertipuri la care apelează Contele Almaviva și Figaro pentru a se apropia de frumoasa iubită și a-i declara dragostea. Scena finală, în care Figaro și Contele pătrund în casa Rosinei în miez de noapte, oferă spectatorilor și mai multă pasiune, iar Rosina trăieşte bucuria deplină în momentul în care Almaviva îi oferă în genunchi dragostea, averea și numele. Bătrânul și încruntatul Bartolo sosește prea târziu pentru a mai opri uniunea și este consolat doar de renunțarea lui Almaviva la zestrea Rosinei, care îi va rămâne lui.
.jpg)
0728-237 215
