Moment istoric pentru Palatul Culturii care a găzduit astă-seară, în premieră – opera „Rigoletto”, una dintre cele mai revoluţionare lucrări din istoria operei compuse de Verdi: „Cu trei ani în urmă, am reușit să aducem pentru prima dată la Bistriţa Traviata, în Biserica Evanghelică, iar acum se joacă tot pentru prima oară în această clădire o operă completă. Au mai fost încercări, dar s-au realizat fie fără orchestră şi cu muzica înregistrată, fie fără cor sau fără corpul de balet”, a subliniat Dorel Cosma, managerul Centrului Municipal Cultural.

Adaptată după melodrama Le roi s’amuse de Victor Hugo, opera a fost prezentată pentru prima oară publicului la Teatrul La Fenice, în Veneţia, în 1851, şi a avut imediat un success incredibil.

Este o poveste sfâşietoare despre corupţie şi răzbunare, ţesută în jurul afemeiatului Duce de Mantua, a bufonului său, Rigoletto, şi a fiicei acestuia, Gilda – o poveste pusă în evidenţă printr-o muzică emoţionantă, care descrie subtil şi cu mare fineţe personajele şi atmosfera din care nu lipsesc ariile de mare popularitate precum celebra „Caro nome” sau „La donna e mobile”.

Este povestea în care – precum în filmele cu gangster sau mafioţi – personajul negativ nu păţeşte nimic şi scapă ca prin urechile acului: spectatorii se aşteaptă să fie ucis, aşa cum plănuieşte Rigoletto, care, pentru că ia în derâdere un bătrân conte, este blestemat şi are de suportat cel mai crunt destin: fiica sa este violată şi batjocorită chiar cu ajutorul său, de prietenii lui, iar ceea ce planificase el drept răzbunare, asupra contelui de Mantua, se întoarce asupra fiicei sale care îi moare în braţe.

Mesajul moralizator care există în alte operă compuse de Verdi – aici lipseşte, în schimb spectatorii pot să-şi închipuie în moartea Gildei un avertisment: oricât de seducătoare ar fi viaţa trăită decadent, în lux şi plăceri repezite – ea nu valorează cât o viaţă plină de iubire.

„Singura iubire din această operă este distrusă, adică iubirea Gildei pentru un bărbat care nu există: Gualtier Maldé, invenţia ducelui, pentru care ea cântă acea frumoasă arie „Caro Nome”. Este o lume mohorâtă, sălbatică şi de nelocuit în absenţa iubirii. Este o lume în care niciunul dintre noi nu trebuie să trăiască”, explica Stephen Barlow, care a regizat această operă la Bucureşti.

Melomanii din Bistriţa s-au bucurat de orchestra și corul Operei Române din Craiova, dirijate de Alexandru Iosub, iar din distribuţia spectacolului au făcut parte bistriţeanul Florin Ormenişan, în rolul Ducelui de Mantua, Cristina Oltean (Gilda), Ştefan Ignat (impresionant ca Rigoletto), Dragoljub Bajic (Serbia, în rolul lui Sparafucile), Asineta Răducan (Maddalena), Mihaela Popa (Giovanna), Ioan Cherata (Monterone), Bogdan Olaru (Borsa), Adrian Grădinaru (Contele Di Ceprano), Noemi Modra (Contesa Di Ceprano) şi Mihaela Leonte (în rolul Pajului).

Regia artistică a spectacolului a fost semnată de Kerstin Jacobsen (Germania) şi Arabela Tănase, iar scenografia a aparţinut lui Kerstin Jacobsen şi Răsvan Drăgănescu.