Explozivi, plini de veselie şi pasiune, învăluiţi în costume colorate, vaporoase sau sobre, pe măsura poveştii, zeci de copii de la clubul de dans Scenica au invadat scena Centrului Cultural Dacia, ieri seară, construind o emoţionantă poveste despre locul în care ne căutăm prietenii, despre jocurile copilăriei, Minecraft, internet şi multe altele..
„Scurtcircuit” – povestea cât o lecţie de viaţă şi dans care a început în ianuarie, la clubul de dans Scenica, a fost prezentată ieri seară în sala de spectacole a Centrului Cultural „Dacia”, plină de prieteni, părinţi, bunici şi chiar străbunici care au asistat uimiţi şi, în final, tulburaţi, la povestea propusă de dansatorii mai mici sau mai mari.
O poveste despre locul în care ne cautăm prietenii, o fugă dansată printre lumi – lumea reală și cea virtuală, atât de seducătoare, dar şi strepezită de capcane – un echilibru fragil între tehnologia zilelor de azi şi poveştile de demult sau o punere în balanţă a singurătăţilor noastre de acum şi de demult... „O bucurie a noastră, a celor ce am fost fericiţi la Scenica, alături de coregrafele acestui spectacol – Daniela Hasiade și Veronika Serovets...”, după cum a remarcat Dora Baba, managerul clubului Scenica, explicând că totul a pornit de la o primă pierdere, în lumea copilăriei.
„Ar fi vorba despre două fetiţe, două foarte bune prietene care pornesc un joc, dar la un moment dat, una dintre ele, cea mai mică, se pierde – în lumea copiilor. Este prima pierdere în orice copilărie, care generează apoi marea căutare a prietenului pierdut, printre ceilalţi copii care desenează, care joacă şotron, care se pricep la Minecraft şi la construcţiile sale”, a povestit Dora Baba pentru Bistriţeanul.ro.
Căutările continuă şi astăzi, în complexa reţea a internetului, dar, pentru că orice poveste adevărată se termină cu bine – cel puţin în spectacolul Scenica – internetul a fost distrus şi desfiinţat: „Aşa cum ne dorim de fapt fiecare dintre noi, fie că realizăm conştient şi lucid asta sau nu, esenţial este să ne privim în ochi, faţă în faţă, să ne îmbrăţişăm, să ne bucurăm unul de celălalt în lumea reală care ne este oferită în dar...”, a conchis Dora Baba.