5 luni și jumătate, atât a rezistat Săgeata Albastră de la Rodna Veche. În data de 1 ianuarie, aceasta a fost trasă pe dreapta, după ce a întregistrat zi de zi pierderi care, potrivit unor surse din cadrul CFR, treceau de 10.000 de lei.

Cam câți oameni apelau la Săgeata Albastră lunar? Ei bine, numărul lor nu trecea de 400, fapt dezvăluit de unul dintre cei trei angajați ai gării din Rodna Veche. Deși gara s-a închis odată cu desființarea rutei, mai există trei angajați, care mai nou se ocupă cu curățenie și... pază.

„Ca să meri până în Ilva Mică, (n.r. din Rodna Veche) trebuia să îți iei merinde cu tine. Cu autobuzu' într-un ceas erai în Bistrița, cu trenu' făceai două zile”, este concluzia dulce-amară a unui locuitor al comunei Rodna.

Omul se referă la viteza cu care circula Săgeata Albastră, care nu depășea 35 de km/h. Deși s-a investit mai bine de un milion de lei în acest tronson, starea căii ferate nu permitea o viteză mai mare. Cei 21 de kilometri care leagă Rodna Veche de Ilva Mică erau parcurși în 50 de minute.

Să nu mai punem la socoteală faptul că cei care locuiau în Valea Mare aveau de parcurs câțiva kilometri buni pe jos doar pentru a ajunge la gara din Rodna Veche.

Potrivit primarului orașului-stațiune Sîngeorz-Băi, singura șansă a acestei rute este transformarea sa într-una turistică, având în vedere faptul că traversează una dintre cele mai frumoase zone din județ:

„S-a dovedit faptul, de-a lungul timpului, că nu este rentabilă. Plus că infrastructura feroviară este sub orice critică, dovadă fiind faptul că se circulă cu 30 de km/h. Această cale ferată se poate exploata doar în scopuri turistice, nu politice. Nu poate circula un tren gol în permanență și toată lumea să spună că e rentabil. Intenția a fost bună, însă faptul că s-a închis înseamnă că nu a fost rentabil. Fac un apel la autoritățile locale și la forurile de conducere să folosim această linie în scop turistic”, a declarat primarul orașului Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău.

Calea ferată a fost realizată acum 130 de ani, de către unguri, care își doreau o legătură directă cu Rodna, fosta localitate minieră care avea importante zăcăminte de fier.

Aceasta a fost pusă în funcțiune în 1890 și exploatată, în prima fază de compania feroviară ungară de stat MAV. Ulterior, aceasta a fost preluată de CFR, care a concesionat-o unui operator privat.

În urmă cu patru ani, operatorul privat care o avea în administrare a ajuns la concluzia că nu este rentabilă și a abandonat pur și simplu acest tronson.