O profesoară de economie și un pictor încearcă să reînvie tradiția șezătorilor de altădată. Acestea au mari șanse să se transforme în tradiție pe Valea Bârgăului, fiind tot mai multe tinere dornice să învețe să își facă propria ie.
Ioana Pudilic, o profesoară de economie se încăpățânează să reînvie tradiția șezătorilor de altădată. În acest proiect îi e alături pictorul Dan Ioniță, care practic și-a pus casa la dispoziție pentru șezătoare.
Vineri seara, căsuța din Susenii Bârgăului, gătită pentru oaspeți, îi aștepta pe cei dornici să învețe meșteșugurile demult uitate. Mai bine de 10 femei de pe Valea Bârgăului au răspuns invitației lansate de Ioana Pudilic și au venit la casa pictorului pentru a învăța să coasă, să croșeteze, să tricoteze sau chiar să toarcă.
În casa artistului au fost aduse mai multe obiecte vechi și de un secol, pentru ca participantele să vadă cât de complicat era acum câteva sute de ani să realizezi o cuvertură sau o ie.
Mare susținătoare a tradițiilor românești, Ioana Pudilic spune că a vrut să facă niște ateliere de meșteșuguri, însă lipsa unui spațiu și a autorizațiilor necesare au făcut-o să stea pe gânduri. Atunci și-a amintit de șezătorile bunicilor, evenimente de socializare, dar și dedicate muncii, unde tinerele învățau să-și facă singure hainele, ștergarele sau cuverturile, de la mamele și bunicile lor.
„Această idee mi-a venit zilele trecute. Voiam să înființez un loc dedicat meșteșugurilor, și mi-am dat seama că ne trebuie un spațiu comercial, autorizații și atunci i-am găsit pe Ioniță Dan și Voichița, care ne-au pus la dispoziție casa lor, unde am organizat prima șezătoare. Ne vom întâlni aici periodic, vrem să fie un proiect de lungă durată și fiecare să învețe să facă ceva. Unii să coasă, alții să își facă propria ie”, a declarat Ioana Pudilic.
Participantele au găsit aici toate cele necesare pentru a se apuca de muncă. Printre acele folosite pentru croșetat puse la dispoziție de participante se numără unul care bate 100 de ani.
„Am vrea să promovăm în primul rând tradițiile, pentru că din păcatele ele se pierd. Bunicii noștri sunt în vârstă, mai avem foarte puțini care vor să ne învețe și care mai au puterea să o facă și atunci vrem să profităm de acest lucru”, mai spune Ioana Pudilic.
Tinerele vor să învețe să-și facă propria ie
Una dintre condițiile de participare impuse de organizator a fost ca cei care iau parte la aceste șezători să fie îmbrăcați în haine tradiționale. Regula a fost respectată de mare parte dintre participanți, chiar și de bărbați. Participanții au adus la casa pictorului Dan Ioniță și bucate tradiționale, printre care și sarmale, cârnați, slănină sau brânză preparată chiar de localnici.
Bărbații au susținut și ei participantele, însă doar cu prezența, relaxându-se într-o încăpere alăturată, la un pahar de țuică. Cea mai în vârstă participantă are 83 de ani, iar cea mai tânără doar 6 ani.
Având în vedere faptul că ia tradițională a revenit în trend, multe dintre tinere au luat parte la șezătoare în speranța că vor învăța să își facă singure propria ie. Printre participante am găsit și o femeie de afaceri, care s-a întors din străinătate pentru a-și deschide pe meleaguri natale un restaurant.
Ioana Pudilic are 38 de ani și este profesoară de economie. De anul trecut, aceasta organizează pentru turiștii care aleg să viziteze Valea Bârgăului și ateliere de făcut pâine.
5293 vizualizari
loading...
404 Not Found
Server Error
404
Page Not Found
This page either doesn't exist, or it moved somewhere else.
Avertisment: Introducerea comentariilor la articol este posibilă doar autentificat cu contul de FaceBook. Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate pe site.
NOTĂ: Bistrițeanul.ro vă roagă să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse cititorilor care au postat un comentariu sau persoanelor despre care se scrie în articol, se va sancționa prin cenzurarea partială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta comentarii.