Sinagoga din Bistrița a găzduit ieri seară un spectacol de gală care a marcat cei 21 de ani de când, în 25 martie 1996, în oraş se desfăşura primul concert simfonic sub cupola Fundaţiei Societatea de Concerte Bistriţa.

Concertul de duminică seara a fost susţinut de Noua Orchestră Transilvană şi Filarmonica Transilvania Cluj dirijată de Romeo Rîmbu, solistul invitat fiind reputatul pianist Csíky Boldizsár, care şi-a cucerit din nou audienţa, interpretând plin de pasiune şi cuceritoare energie faimoasa Rapsodie albastră a lui George Gershwin.

Din program a făcut parte şi un fragment din Suita Porgi & Bes a aceluiaşi compozitor american, în partea a doua a concertului melomanii având parte de o altă premieră – compoziţia lui Antonin Dvorak - Simfonia a IX-a din Lumea Nouă.

„Nu ştiu dacă aş schimba ceva acum, după tot parcursul celor 21 de ani pe care i-a împlinit Societatea de Concerte. Nu am sentimentul că trebuie să fac un bilanţ sau că ne-am afla cumva la final. Cred că toată această idee şi construcţie în ansamblul şi plenitudinea ei a fost una bună, a fost în orizontul de aşteptare al concitadinilor noştri, la Bistriţa trebuia să existe şi o efervescenţă culturală muzicală şi se cuvine ca oraşului să i se confere o cultură urbană... Asta am încercat să facem înfiinţând această fundaţie, acum 21 de ani, şi pot să spun doar cu modestie, dacă vreţi, ca o concluzie de ansamblu – că a fost foarte bine că am înfiinţat această instituţie culturală...”, a povestit pentru Bistriţeanul.ro Gavril Ţărmure, membru fondator al Societăţii de Concerte Bistriţa.

La rândul său, Mihaela Ţărmure – soţia actualului manager al Centrului Judeţean pentru Cultură şi omul din umbră care a muncit la fel de mult la organizarea evenimentelor, de-a lungul anilor, ne-a mărturisit că „este unul din puţinele lucruri care merită făcute în viaţă – să faci oamenii să se bucure, în ciuda greutăţilor de tot felul cu care ne-am confruntat... Şi lor le datorăm cam totul, pentru că ei ne-au onorat şi ne-au încurajat cu prezenţa lor...”.

Mihaela Ţărmure a mai povestit că au existat, în destinul Societăţii de Concerte, multe momente incredibil de frumoase, dar că nu vor uita niciodată primul concert: „Nu aveam niciun ban, nici nu ştiam dacă vom avea public pentru muzică clasică în Bistriţa, pe atunci, şi aproape o săptămână nu am reuşit să dormim de griji şi emoţii... Se întâmpla la Casa de cultură, unde se adunaseră cam 600 de oameni care umpluseră cu totul sala de spectacole – un concert de vis la care au participat o mare parte dintre muzicienii de acum. Solist a fost atunci regretatul violonist Ştefan Ruha, nu au lipsit nici oboistul Aurel Marc, nici directorul Filarmonicii din Cluj, George Dudea, acum un foarte valoros solist în Germania, a fost prezent şi regretatul compozitor Tudor Jarda, membru de onoare al Societăţii de Concerte...”, şi-a amintit Mihaela Ţărmure.

George Gershwin s-a născut într-o familie de evrei ruși imigrați în Statele Unite. În 1910, părinții săi au cumpărat un pian pentru fratele lui mai mare, însă curând, George pune stăpânire pe pian, cântând „după ureche” și dovedind un talent muzical deosebit. A devenit, în final, unul din cei mai populari compozitori americani din prima jumătate a secolului XX, reușind să reunească elementele de jazz simfonic cu muzica ușoară. Gershwin a compus atât pentru teatrele muzicale de pe Broadway cât și pentru sălile de concert clasic. S-a bucurat de mult succes prin compunerea unor melodii (songs), interpretate de cei mai cunoscuți instrumentiști și cântăreți americani ca Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra, Herbie Hanock și mulți alții.

Antonín Leopold Dvořák a fost un compozitor de muzică clasică originar din regiunea Boemia din Cehia, în apropiere de Praga, fiind fiul unui măcelar-cafegiu. A deprins primele îndeletniciri ale meseriei de la tatăl său, iar primele noțiuni muzicale le va învăța de la organistul orașului Zlonice. Antonin a crescut în ambianța atmosferei de la țară și din fragedă copilărie a cântat împreună cu copiii țăranilor melodiile populare, deprinzând cântările bisericești în biserica satului. A fost atras de dansurile tinerilor de la țară, iar acest lucru îi va influența definitiv tehnica compoziției de mai târziu, care îl va face celebru în întreaga lume. Principiul „cine cântă, acela se roagă de două ori” preluat din tradiția patristică răsăriteană s-a potrivit perfect pe structura sa spirituală, fiind apreciat şi ieri seară de spectatorii care au ascutat vrăjiţi Simfonia a IX-a din Lumea Nouă.