Ce e bine? Coordonatorii actului cultural din Bistrița au înțeles să sărbătorească Ziua Culturii Naționale numai cu valori certe – scriitori de marcă, plasticieni consacrați și, desigur muzicieni de primă mărime ai scenei românești. Enumăr, nu neapărat cronologic: Ștefan Pop, Anita Hartig, Noua Orchestră Transilvană, iar, aseară, 14 ianuarie, pe scena Palatului Culturii bistrițene – Marcel Pavel într-un mini-recital de neuitat.

Ce e rău? Știți deja. Tot ce-i bun ține prea puțin. Mă încearcă așadar regretul că a fost o chestiune, să-i zic, meteorică. Nu știu când a trecut timpul.

Marcel Pavel este un artist împlinit, matur. Avem de-a face cu unul dintre cei mai buni cântăreți ai scenei lirice românești și nu numai. Poate cânta și interpreta orice, de valoare, în planul creației muzicale, adecvat tenorului, sau baritonului primar. Surprinde și încântă cu ușurința interpretativă. Dă impresia că se joacă. Amplitudinea vocii e excepțională și răscolitoare. E dublată de o trecere fulminantă de la notele grave de bariton la cele înalte și foarte înalte, de cap, specifice tenorului, cu aceeași claritate și sensibilitate.

Sunt un fan declarat al lui. Nu ai cum să nu fii, dacă prețuiești talentul și valoarea, în registrul unic al vocii acestui mare artist. În puținele minute petrecute pe scena bistrițeană a trecut de la arhicunoscutul „You Raise Me Up”, la „Caruso”, „O sole mio” la „Frumoasa mea”, la mesajul de suflet al doinei „Foaie verde bob uscatu” – într-o interpretare unică, minunată!, alături de Relu Mirea la clarinet (ropote de aplauze la final) și a încheiat mini-recitalul cu o melodie de secol XVIII, a lui Anton Pann.

Ce excurs muzical! Vă veți putea convinge vizionând videoclipurile alăturate. Păcat că Marcel Pavel a avut o evoluție atât de scurtă. Ar fi meritat și el și mai ales publicul, o seară mai amplă, unde să cânte mai multe canțonete și arii arhicunoscute din repertoriul său. Să sperăm că așa va fi la viitoarele sale spectacole bistrițene.

O surpriză plăcută au furnizat-o Frații Mirea – celebri în București. Un suflător de excepție cu un violonist ce poate ocupa primul loc în orice orchestră simfonică de prestigiu din lume. Au constituit, cu un grup de prieteni, toți instrumentiști cu vechi state în meserie, formația „Simfonic Mirea”. Piesele lor orchestrale au concentrat arii din cele mai celebre uverturi de operetă cu elemente de factură populară și de jazz.

În spectacol au mai cântat foarte bine: soprana Tina Munteanu – primsolistă la Teatrul de operetă „Ion Dacian” din București, două arii de Lehar; Domnița Iscru – soprană care a impresionat printr-un „Ave Maria” într-o interpretare personală interesantă și cântăreața de cafe-concert Dorina Vasilashko, cu muzică din perioada interbelică, într-o interpretare modernă extrem de reușită și aplaudată de public.

Tinerele artiste, ființe serafice, extrem de frumoase, în toaletele lor sugestive de scenă, te îndemnau la reverie, la plăcerea retrăirii seratelor de altădată.

Publicul a umplut până la refuz sala. Avizat și fin „degustător” al elixirului muzical. Am avut parte de o seară de neuitat, pe măsura zilei sărbătorite. La final Marcel Pavel ne-a permis să filmăm mesajul următor pentru fanii săi din județul nostru.

Mircea Seleușan-Bătrânu