Profesorul Ioan Bâca s-a întors recent dintr-o expediție științifică organizată și condusă de el, sub patronajul Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai, în masivul Mont Blanc din Alpii francezi, regiunea Rhone-Alps, districtul Haute-Savoie, comunele Chamonix-Saint Gervais.

Activitățile desfășurate de către membrii echipei de proiect au fost următoarele:

• Ioan Bâca s-a ocupat de cercetarea proceselor glaciare actuale din munții înalți ai Europei și realizarea unui film documentar pentru Emisiunea fără Nume de la As-Tv Bistrița;
• Studentul Dorin Cârcu s-a ocupat de organizarea activităților turistice în munții înalți din Europa;
• Studentul Alin Cioancă s-a ocupat de echipament și tehnici de asigurare și deplasare în ascensiunile din munții înalți;
• Masterandul Mihai Bălan (Facultatea de Geografia Turismului – Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava) a studiat modele de evoluție a stării vremii în arealul Mont Blanc-Saint Gervais-Chamonix.

Expediția a avut, ca de obicei, și un obiectiv sportiv – cucerirea vârfului Mont Blanc (4.810 m), cel mai înalt din Munții Alpi, fapt care a avut loc după 4 ore și jumătate de luptă cu ceața și vântul năpraznic, pe traseul regal: Gouter - Vallot - Les Bosses - Mont Blanc.

Ajunși pe vârf, membrii expediției au făcut fotografii cu bannerele sponsorilor și cu logotipul orașului Bistrița, iar studentul Dorin Cârcu a sărutat zăpada Muntelui Alb, cel mai râvnit vârf de către orice pasionat al muntelui.

„Cuvintele de ordine în zilele petrecute pe munte au fost atenție și pericol, elementele fundamentale au fost viața și apa, iar condiția extrinsecă a fost „norocul” – norocul de a avea vreme bună în ziua vârfului, ceea ce nu s-a întâmplat, deoarece a fost ceață și vânt puternic...”, a povestit Ioan Bâca pentru Bistriţeanul.ro.

Expediția a înregistrat și câteva recorduri – fiind prima expediție științifică bistrițeană pe vîrful Mont Blanc.

Totodată, Ioan Bâca devine primul alpinist bistrițean care, la un interval de două săptămâni, reuşeşte performanţa de a escalada cele mai înalte vârfuri din Europa, situate la extremitățile domeniului montan, respectiv vârful Elbrus (5.642 m) din Munții Caucaz, în 11 august, și vârful Mont Blanc (4.810 m) din Munții Alpi, în 26 august.

Studentul Dorin Cârcu este primul locuitor din Sîngeorz-Băi care ajunge pe vârful Mont Blanc, iar As-Tv este prima televiziune din Bistrița care ajunge pe vârful Mont Blanc prin intermediul profesorului coordonator al expediţiei, Ioan Bâca.

„Sponsorii acestei expediții au fost Project IX (Ioan Peteleu), Brio Fresh (Ovidiu Mircea), Techno Energy (Codrin Someșan), Sport Center (Doru Schreiner), Vital Dent (Florin Chereji), Borgo Pass (Răzvan Cerceja), Gad Petrol (Țărmure Beniamin), Bioplant (Marinela Giurgea), Revista Zile și nopți (Olimpiu Cotruș), San Gym (Cristina Sângeorzan) și alții care și-au dorit să rămână anonimi. Tururor le aduc mulțumiri pentru susținerea și încurajarea activităților științifice și sportive în munții înalți...”, a mai precizat Ioan Bâca.

#####

Masivul cunoscut azi sub numele de Mont Blanc l-a fascinat încă din copilărie pe naturalistul elveţian Horace-Bénédict de Saussure (1740–1799). Impresionat de inaccesibilitatea acestui „uriaş” al Alpilor, naturalistul a promis un premiu celui dintâi om care avea să escaladeze cel mai înalt vârf al masivului (4.807 m).

Primele încercări organizate de escaladare a piscului au avut loc în 1741. Însă doar în august 1786 doi locuitori ai oraşului Chamonix (Franţa) au cucerit vârful Mont Blanc. Erau Jacques Balmat, un căutător de cristale, şi Michel-Gabriel Paccard, medic de profesie.

Anul următor, în fruntea unei expediţii ştiinţifice, Saussure a atins şi el cel mai înalt punct al Europei, iar în 1788 a urcat pe vârful Col du Géant, rămânând acolo 17 zile. Astfel s-au făcut primii paşi în alpinism ca disciplină sportivă.

În 1855, o echipă condusă de ghizi italieni a cucerit un alt versant al Mont Blancului, mult mai dificil de escaladat decât primul. Numai după nouă ani a fost atins vârful de pe partea italiană.

Acei primi cutezători s-au căţărat fără echipamente moderne, folosind doar beţe cu vârf de fier. Pe atunci, „cucerirea unui pisc, ceea ce însemna să porneşti de la poalele lui şi să urmezi trasee complet necunoscute, pretindea o condiţie fizică şi o tărie morală greu de imaginat pentru cei ce urcă pe munte azi" - povestea geograful Giotto Dainelli.

În Antichitate, Mont Blancul era un tărâm neexplorat, deşi se află chiar în centrul Europei. Primul document care face referire directă la el datează din 1088 e.n.

Pe o hartă aparţinând călugărilor benedictini din Chamonix, muntele era numit rupes alba, adică „muntele alb”. Veacuri la rând însă, locuitorii văii i-au spus „Muntele Blestemat”, socotindu-l sălaşul demonilor şi al balaurilor. După câte se pare, denumirea „Mont Blanc” a apărut întâia oară pe un desen din 1744, semn că înfricoşătoru-i nume avea să fie curând dat uitării.