Nu doar din Bistriţa, ci şi din Căianu Mic şi Dobric au venit oameni să protesteze, în faţa Prefecturii din Bistriţa, faţă de abuzurile comise de norvegienii de la Protecţia Copilului şi să susţină familiile separate în mod abuziv de copii. Şi primarul Ovidiu Creţu s-a alăturat protestatarilor: „Este o ramură canceroasă care trebuie extirpată."
„Suntem aici să-i încurajăm şi să cerem guvernului norvegian să ia măsuri împotriva acestei instituţii care în mod abuziv răpeşte copiii de la sânul mamelor lor…”, a afirmat Lidia Murza, preşedintele Asociaţiei Benita.
„Suntem alături de cei care suferă. Durerea, lacrima şi suferinţa nu au culoare politică şi nici confesională…”, a afirmat protopopul Alexandru Vidican, subliniind că îl reprezintă şi pe ÎPS Andrei care a binecuvântat această întâlnire de solidaritate.
„Chiar dacă aproapele nostru se află departe, în Norvegia, Dumnezeu are ochii îndreptaţi spre Bistriţa”, a afirmat în cuvântul de deschidere pastorul Victor Câmpeanu, unul dintre iniţiatorii protestului.
Ioan Ardelean, secretarul general al Uniunii Baptiştilor din România a remarcat că toată lumea este îngrijorată de ritmul lent în care se fac demersurile pentru înapoierea copiilor Bodnariu în sânul familiei lor.
„Cerem preşedintelui României să facă tot posibilul pentru reîntregirea familiei Bodnariu. Dacă nu se poate în Norvegia – atunci acasă, în România”, a mai afirmat Ioan Ardelean.
Şi primarul Ovidiu Creţu a recunoscut că nu poate fi responsabilizat întreg poporul norvegian, „dar există acolo o ramură canceroasă care trebuie extirpată. De aceea ne-am întâlnit aici: ca să atragem atenţia că ceea ce se întâmplă în Norvegia nu este caracteristic societăţii umane…”, a spus Ovidiu Creţu.
Printre manifestanţi s-au aflat şi săteni din Dobric şi Căianu Mic, sosiţi cu un autocar, alături de primarul Paul Ştir care au ţinut să-i încurajeze pe cei din familia Bodnariu. Numărul celor care s-au adunat pentru două ore în faţa Prefecturii a ajuns aproape de 2.000, iar oamenii s-au rugat, au spus Tatăl Nostru, au cântat cântece de laudă şi slavă lui Dumnezeu, însoţiţi de copii şi înarmaţi cu pancarte – în română sau engleză – sperând că ieşirea lor în stradă va motiva cumva şi autorităţile române să facă tot posibilul să ajute la soluţionarea acestei probleme.