„Datorită Arhivelor s-a obţinut când s-a judecat la Haga referendumul cu Ucraina, iar de-a lungul timpului Arhivele şi-au dovedit importanţa. Se ştie că în cazul unei conflagraţii – prima instituţie evacuată este cea a Arhivelor unui stat. Am încercat să sărbătorim această zi importantă prin expunerea unor documente deosebite aflate în patrimoniul nostru, o vitrină fiind dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Coşbuc”, a precizat, în deschidere, Cornelia Vlaşin - directoarea Arhivelor Bistriţa-Năsăud care au sărbătorit 185 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Naţionale. 

Au fost prezentate, cu acest prilej, două volume recent apărute: „George Coşbuc în documentele Junimii năsăudene” – care cuprinde primele poezii ale poetului create în timpului anilor de şcoală la Gimnaziul din Năsăud unde Coşbuc era membru şi preşedinte al Asociaţiei Virtus Romana Rediviva, un volum realizat în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”) şi volumul „Batalionul I grăniceresc de gardă. 1933 – 1940” - un volum coordonat de Adrian Onofreiu şi Lucian Vaida şi care au ordonat aici inedite şi speciale documente referitoare la înfiinţarea acestui batalion.

Despre acesta din urmă a vorbit prof. univ. dr. Vasile Dobrescu din Târgu Mureş, creionând un portret al acestui batalion compus din aproximativ 800 de militari de elită din Năsăud care au ridicat substanţial prestigiul social, politic şi cultural al zonei, povestind şi despe prinţul Carol, cel care a făcut primele demersuri în constituirea batalionului grăniceresc.

Este o privire din afara cadrului militar instituţionalizat, o perspectivă a societăţii civile - a mai explicat profesorul Dobrescu, amintind şi de prinţul Carol trimis aici pentru a se rupe de anturajul aventuros şi neconform cu tradiţia instituţiei regale, care a activat la Bistriţa mai bine de un an, în cadrul unui regiment militar organizând o serie de activităţi. Sensibilizat de tradiţia militară din zona Năsăudului a revenit asupra unui proiect de a organiza unităţi de vânători de munte sau unităţi speciale. A înfiinţat batalionul grăniceresc în care se recrutau militarii numai din cele 44 sate ale fostului district Năsăud – ca o formă aparte faţă de regimul instituţionalizat în acea vreme, încadrat în regimentul de gardă regală, de elită. Au primit uniforme speciale şi aceeaşi structură ca şi regimentele de elită din Bucureşti – a mai povestit profesorul Vasile Dobrescu.

„Este extrem de important că avem azi datorită scrupulozităţii năsăudenilor în ceea ce priveşte trecutul lor istoric-cultural şi datorită Arhivelor – avem aceste documente intacte. Putem să admirăm aici scrisul lui Coşbuc, poemele sale de început, fotografii unele dintre ele cvasi-inedite despre viaţa lui Coşbuc la Năsăud. E o mare comoară, un mare dar făcut generaţiilor care urmează”, a subliniat şi Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”.

Mircea Gelu Buta, directorul Spitalului Judeţean a amintit activitatea primelor personalităţi care s-au ocupat de arhive în Bistriţa medievală – precum Christian Pomarius Baumgarten sau, mai târziu, Hans Zimmerman, care a deschis la Bistriţa o şcoală de arhivistică al cărui absolvent a fost inclusiv reputatul Albert Berger – primul arhivist al oraşului – amintind şi aventurile recente ale instituţiei, care s-a văzut nevoită să-şi mute sediul în diferite oraşe, până când a primit, în 1981, actualul sediu.

La eveniment au participat şi subprefectul judeţului, Terente Ciui, Alexandru Uiuiu, şeful Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud, alături de invitaţi de la Năsăud, profesori de istorie, foşti angajaţi ai Arhivelor din Bistriţa sau pasionaţi ai acestui domeniu care folosesc frecvent serviciile oferite de această instituţie.