„Dacii în sculptura romană: studiu de iconografie antică” se intitulează cartea publicată de Editura Academiei Române anul trecut şi prezentată ieri seară publicului bistriţean alături de inexplicabilul mod al romanilor de a-i reprezenta pe daci – un popor înfrânt, un popor sclav, din punctul lor de vedere – sub forma unor statui imperiale de dimensiuni mari – similar nobililor şi împăraţilor romani.

De altfel, Academia Română i-a acordat istoricului Leonard Velcescu premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” pentru lucrarea „Dacii ȋn sculptura romană. Studiu de iconografie antică” – o lucrare cu care cercetătorul şi-a obţinut titlul de doctor la École Pratique des Hautes Études (Sorbona).

Dr. Leonard Velcescu a povestit ieri seară cum a ajuns să-şi aleagă această temă drept teză de doctorat, la sugestia unor profesori universitari francezi care au recunoscut că despre acest subiect se cunoaşte prea puţin şi că el merită un studiu aprofundat.

Istoricul invitat ieri seară la Bistriţa şi-a dedicat mai bine de 15 ani identificării şi analizării statuilor de daci realizate de sculptorii romani. Este vorba de lucrări realizate ȋn timpul domniei lui Traian (98-117 d.Hr), perioadă considerată de istorici apogeul artei romane.

Statuile, care ȋi prezintă pe daci ȋn ipostaze impozante, au fost iniţial create pentru a ȋmpodobi Forul lui Traian - astăzi, aceste statui aflându-se în diferite muzee celebre din Paris, Versailles, Florenţa, Londra, New York sau Ierusalim.

„În afară de problema identificării şi a provenienţei lor, aceste sculpturi de Daci fac să apară şi alte întrebări care cer un răspuns din partea specialiştilor în domeniu. Mai întâi, cum ar putea fi explicat acest număr impresionant de statui, „dedicate" de Romani unui popor învins (stăpânit). Să fie acest gest grandios un „omagiu" adus de cuceritori unui popor de războinici?”, se întreba la un moment dat istoricul Leonard Velcescu.

„Am încercat în această teză să dăm o viziune de ansamblu în ceea ce priveşte reprezentările iconografice ale Dacilor în Antichitate. Punctul de plecare în demersul nostru de a defini „portretul-robot" al „Barbarului" dac sunt reprezentările atestate pe care le avem despre aceşti „Barbari". Este vorba îndeosebi de „scenele" sculptate pe Columna lui Traian şi basoreliefurile monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi”, a mai explicat istoricul, afirmând că ar fi vorba despre 132 de statui „cariatide" sculptate la dimensiuni de 2,68 până la 3,84 metri – unele dintre ele sculptate în porfir roşu adus din Egipt – un material considerat imperial, foarte dificil de lucrat şi foarte greu de şlefuit.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC), în parteneriat cu Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița.

Mai multe informaţii despre acţiunile şi activităţile acestei asociaţii – ca şi despre demersurile acesteia de a pune în circulaţia publicului larg o serie de informaţii istorice importante – puteţi afla AICI.