„Saporo...! Uite-l pe Saporo...!” au şoptit uluiţi zeci de bistriţeni care au trecut ieri seară pragul Muzeului Judeţean. Alături de personalităţi importante ale culturii româneşti precum Bacovia sau Mircea Eliade, Saporo – legenda neîncoronată a Bistriţei – a atras ca un magnet privirile tuturor:
A fost inaugurată, ieri seară, în sălile de artă contemporană ale Muzeului Judeţean – o expoziţie eveniment semnată de doi dintre cei mai expresivi tineri artişti din Bistriţa – Radu Hangan şi Marian Coman.
Vizibil emoţionat, directorul Muzeului Judeţean, Alexandru Gavrilaş, s-a arătat impresionat de numărul mare de admiratori care au umplut sălile de expoziţie, în timp ce istoricul Vasile Duda a remarcat că unele dintre personajele surprinse în portrete de Marian Coman se află chiar acolo, la vernisaj.
Fără îndoială, printre cele mai admirate a fost portretul lui Saporo, iar dacă ar mai fi fost printre noi, Saporo însuşi ar fi venit să se admire în tablou, şi poate chiar ar fi lansat câteva glume pe seama portretelor care stau în apropierea sa şi care îi reprezintă artistic pe George Bacovia, Mircea Eliade sau Vasile George Dâncu.
Alexandru Gavrilaş a şi evocat, de altfel, câteva momente din copilărie, când a venit la Bistriţa din Poiana Ilvei, şi l-a văzut pentru prima oară pe Saporo, plutind agale pe role.
„Când am venit eu din Poiana Ilvei, la Bistriţa, nu mai văzusem role ca ale lui Saporo nici în filme. Mă rog, nu văzusem nici filme pe vremea aia. Pentru că nici nu erau prea multe filme. A fost cu adevărat un personaj emblematic al Bistriţei. Sunt bucuros că îl avem aici, pe simeze... Şi chiar nu se putea mai bine... Sunt onorat...”
La prima vedere, ai impresia că lucrările sale ar fi realiste, dar nu e chiar aşa. Dacă în realism subiectul era foarte important, chiar era important să-ţi alegi un subiect de impact, pentru Marian Coman subiectul devine un pretext de interpretare – a remarcat istoricul de artă Vaile Duda referindu-se la portretele lui Marian Coman şi subliniind că, dimpotrivă, Radu Hangan are darul de a găsi subiectele sau fragmentele care contează:
Radu Hangan se integrează în generația lui, între cei care comunică altfel, unde detaliile nu par să fie importante dacă ideea generală a fost transmisă, de fapt nici nu mai contează dacă culoarea este obținută dintr-un pigment stors bine din tub sau este un colaj luat rapid dintr-o mușama, dintr-o draperie sau dintr-un obiect uitat să mai fie reciclat.
Marian Coman este un maestru al liniei, al construcției plastice bazate pe expresivitatea formelor anatomice, pe obiectivitatea atemporală a caracteristicilor corpului uman. Cu aceste principii artistul se individualizează în spațiul artelor plastice contemporane, dominate de idei și concepte abstracte.