Zeci de exponate unice şi amulete care să îndepărteze deochiul sau fragmente de fresce cu scene erotice ilustrează, la Centrul German, cum se iubea pe vremea dacilor şi romanilor. Patricienii şi împăraţii romani erau însoţiţi, în campaniile militare, de amante şi tineri care să le asigure inclusiv confortul sexual.
„Erotismul în Dacia Romană” se intitulează expoziţia inaugurată azi la Centrul German şi dedicată zeilor din Dacia şi Roma Antică şi care cuprinde zeci de exponate unicat cu reprezentări artistice ale zeiţei Venus, amulete-falus care foloseau la apărarea de deochi, fragmente de fresce şi reproduceri după celebrele ipostaze ale zeului Priapus – toate conturând un tablou facinant şi o imagine mai puţin cunoscută a provinciei romane Dacia.
Este ocazia perfectă şi şansa de a cunoaşte mai bine „intimităţile” lumii clasice sau de a reflecta, după puteri, asupra sexualităţii şi tabuurilor lumii contemporane.
Expoziţia a fost realizată prin colaborare de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (Cluj-Napoca); Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Regiunii Porţilor de Fier (Drobeta Turnu Severin), Muzeul Banatului (Timişoara), Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş şi Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud – fiind prezentată de istoricul şi directorul Muzeului Judeţean, Corneliu Gaiu:
Exponatele prezente în această expoziţie se leagă de corpul uman şi reprezintă, majoritatea, zeităţi romane precum Venus - zeiţa iubirii care proteja familia şi căminul - una dintre cele mai frecvente reprezentări ale feminităţii în arta romană, descoperită în aproape fiecare aşezare sau castru roman, a mai precizat istoricul Corneliu Gaiu, adăugând că prezenţa ei în mediul militar demonstrează preocuparea şi interesul soldaţilor pentru expresia feminităţii şi pentru relaţia dintre bărbat şi femeie.
Priapus, zeul fertilităţii, surprins în diverse ipostaze falice, trebuie înţeles şi perceput nu neapărat în conotaţia sa sexuală, cât în dimensiunea spirituală acordată de romani - aceea de a asigura reproducerea şi perpetuarea speciei umane, de a apăra viaţa.
„În literatura antică sunt pagini întregi despre împăraţii şi patricienii romani care erau însoţiţi în campaniile militare de amante şi tineri care să le asigure inclusiv confortul sexual...", a mai spus Corneliu Gaiu, exprimându-şi speranţa că expoziţia va fi receptată ca o încercare de a prezenta publicului modul de viaţă şi expresivitatea artistică în dragoste - pe vremea dacilor şi romanilor...