„Buni sunt sânii tăi mai presus decât vinul, iar mireasma mirurilor tale – mai presus decât toate aromele...”, „Mir deșertat este numele Tău”, „În mireasma mirurilor tale vom alerga”, „Iată, ești frumoasă cea aproape de mine”, „Întoarce-te, Sulamita! Întoarce-te ca să te privim”, „Puneți peste mine iubire și întăriți-mă cu miruri”, „De dormit dormeam, dar inima-mi veghea” – acestea sunt doar câteva dintre răscolitoarele titluri ale zecilor de lucrări care se așteaptă descoperite în apropierea Bisericii Evanghelice, la Galeria Concentric.

Spațiul expozițional coordonat de Marin Ecedi a celebrat ieri seară un an de existență cu o degustare de vinuri oferită de Crama Jelna și o spectaculoasă expoziție de grafică, pictură și desen intitulată „Octava astrală a inimii” și semnată de artista Doina Mihăilescu – pictor, restaurator și profesor universitar la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, laureata premiului național UAP pentru Artă Plastică Religioasă și Restaurare, în 2016.

De ce Octava astrală a inimii? Doina Mihăilescu a realizat cu doi ani în urmă, la Palatul Mogoșoaia din București, o expoziție intitulată Octava Celestă. Lucrările expuse în Galeria Concetric reiau tema octavei concentrându-se pe dimensiunea inimii și a iubirii – a explicat criticul de artă Oliv Mircea, ieri seară, amintind publicului prezent că ideea pictoriței a pornit de la cea mai mare descoperire a muzicianului de prim rang pe care România l-a dat în partea a doua a secolului 20 – Sergiu Celibidache: „În fața misterului lumii, Sergiu Celibidache a venit nu atât cu interpretartea impecabilă pe care o oferea diferitelor fragmente muzicale, ci cu faptul că de fiecare dată punea în evidență octava...”, acel interval de opt note muzicale consecutive instaurat între două sunete... „De la a cincea octavă se ajunge la acel sunet pe care instrumentele îl percep foarte greu. Acelei octave Sergiu Celibidache i-a spus octava celestă, octava astrală – atent fiind la felul în care diferitele instrumente prind această octavă și încercând să le compatibilizeze. De ce era nevoie de acest lucru? Pentru că atunci avem siguranța că mai aude cineva muzica: acel Nevăzut din Ceruri aude muzica...”.

Oliv Mircea a mai remarcat că Doina Mihăilescu încearcă, la rândul său, să caute în Cântarea Cântărilor un imn – o serie de cinci poeme pe care le-a reținut tradiția biblică, tradiția textelor sacre. „Caută acel sunet extraordinar care de data aceasta este tradus în linii, în culori, în viziuni și priviri, încercând să le redea privirii celui care îi vine în întâmpinare...”, a mai spus Oliv Mircea, prezentând cele aproape 50 de lucrări de „pictură liturgică” de diferite dimensiuni, care acoperă doi ani de creație ai artistei (2015 - 2017) - un exercițiu spiritual de care oricine are nevoie.

Motivându-și demersul artistic, Doina Mihăilescu a povestit celor prezenți la vernisaj despre cele două personaje din Cântarea Cântărilor care își cântă unul altuia frumusețea, parfumul, comparându-se cu plantele, cu animalele, cu cerul, cu pământul, cu fructele, cu pietrele prețioase sau cu munții – căutându-se unul pe altul în grădini, regăsindu-se apoi în îmbrățișări tainice...