I-am surprins într-un loc de joacă, pe strada Cerbului, odihnindu-se cu instrumentele împrăștiate în jurul unei bănci, mâncând și bând dintr-o sticlă de vin aruncată pe geam de un bistrițean generos.

Veseli nevoie mare și dispuși în orice clipă să țopăie pe lângă orice trecător, gata să strige în urma fiecărei mașini „La mulți ani, șefu’! Să fie cu noroc și sănătate...!”

Nu au avut vreme să stea prea mult la taclale, pentru că mai au drumuri multe de făcut și nenumărate blocuri de colindat, dar au recunoscut, în treacăt, că ceea ce fac ei este „un obicei mai rafinat, mai din zilele noastre – nici Plugușor, nici Urs”: „Facem gălăgie ca să alungăm anul cel vechi și prost... Să vină unul mai bun, cu bani gârlă și sănătate din belșug!”, ne-au mai spus colindătorii din Târgu Neamț, care au recunoscut că vin aici în fiecare an „ca să distreze Bistrița”.

Mai ales că bistrițenii s-au dovedit generoși de fiecare dată și le-au „aruncat în cap cu de toate – bani, vin, mâncare...”