„Ofiţet în rezervă, 29 de ani, cu un venit fix anual de 3.000 de coroane, avere privată 6.000 coroane şi va moşteni 10-15 mii coroane, pe această cale îşi caută o româncă frumoasă, gospodară, căreia-i place vieaţa la ţeară şi posedă mobilă pentru 4 odăi...!” Savurosul anunţ este doar unul dintre exponatele aduse de Dwarfs la Bistriţa.
„Recerinţă principală: cât de puţin să ştie căsni pianul, dar cu atât mai bine a învârti lingura la foc. Numai ofertele care sunt alăturate şi poza vor fi luate în considerare. Cel mai profund secret se asigură. Ofertele sunt a se adresa la administraţia acestui ziar sub deviza «Ce agoniseşte bărbatul, femeia să ştie cruţa»”.
Savurosul anunţ de mai sus, postat într-un ziar interbelic, este doar una dintre fotografiile-eveniment expuse ieri seară, în foaierul Palatului Culturii – alături de alte documente, adevărate bijuterii, ale unei expoziţii organizate de Asociaţia The Dwarfs la Bistriţa.
Expoziția de fotografii și documente intitulată „Bistrița… înainte” a fost prilejuită de comemorarea marelui înaintaș liberal Ion I. C. Brătianu – omul politic român care a jucat un rol de primă importanţă în viaţa politică din România modernă, cel care a deţinut funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal – de cinci ori preşedinte al Consiliului de Miniştri (mai mult decât orice alt om politic), de trei ori ministru de interne şi de două ori ministru al apărării naţionale.
A fost preşedintele Consiliului de Miniştri în momentul intrării României în Primul Război Mondial, conducând ţara în momentele dificile ale retragerii în Moldova. În 1922, după ce avuseseră loc realizarea şi recunoaşterea Marii Uniri, a preluat guvernarea, asumându-şi reforma agricolă şi votarea noii constituţii din 1923.
Brătianu a fost adesea acuzat că ar fi avut o influenţă disproporţionată asupra monarhului, impunându-i acestuia opţiunile sale politice. Tot el a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles, revenindu-i obligaţia de a răspunde reproşului că România a semnat un tratat de pace separat cu Puterile Centrale în 1918. Abilităţii sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct precum şi convingerea aliaţilor cu privire la justeţea revendicărilor teritoriale ale Regatului.
Pe 24 noiembrie 1924 I. C. Brătianu – „mâna de fier” care a condus statul român – s-a stins, la doar 63 de ani, în condiţii extrem de suspecte, asemeni regelui Ferdinand, cu câteva luni înainte.
Portretul politicianului I. C. Brătianu a fost prezentat, de altfel, în cadrul expoziţiei – alături de alţi faimoşi preşedinţi liberali precum Dimitrie C. Brătianu, Dimitrie Sturdza, Ion I. C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu, I.G. Duca, Constantin I.C. Brătianu – dar şi preşedinţii de după 1989, precum Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu Quintus, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu şi Klaus Iohannis.
Printre exponate se află şi buletine de vot, mesaje către alegători, afişul unui raid de biciclete organizat prin 1940 la finalul căruia concurenţilor li se promite o masă gratuită la Năsăud, fotografii vechi reprezentând Bistriţa interbelică, bancnotele folosite în acele vremuri, un certificat de naţionalitate emis de primarul Bistriţei, informaţii despre Sugălete, stema veche a Bistriţei sau anunţuri de „mică publicitate".