Hâzii din Chintelnic au încheiat colindatul de sărbători!

În noaptea din Ajunul Bobotezei sătenii din satul Chintelnic, colindă uliţele costumaţi care de care mai înfiorător şi intră prin casele oamenilor pentru a vedea ce achiziții noi au făcut în anul care tocmai s-a încheiat.

Chiar dacă sătenii nu mai știu când a apărut acest obicei, etnologii spun că are cel puțin 500 de ani vechime. Localnicii povestesc că obiceiul este foarte vechi și că în trecut, când nu erau televizoare, era un spectacol pe care nimeni nu vroia să îl rateze.

An de an, sătenii din Chintelnic vin din toate colțurile țării acasă, pentru a păstra vie această tradiție, iar lor li se alătură din ce în ce mai mulți turiști care au auzit de hâzi și vor să vină să îi vadă „pe viu”.

În seara de 5 ianuarie, casele localnicilor din Chintelnic sunt pline de bucurie și de musafiri. Toate sunt deschise oaspeților veniți de departe să vadă hâzii, dar și hâzilor care profită de această sărbătoare pentru a vedea ce au mai cumpărat și ce investiții au mai făcut oamenii din sat.

De cum se lasă noaptea, cu mic cu mare, sătenii bat uliţele costumaţi şi intră prin casele oamenilor pentru a observa ce mai e nou și au mare grijă să nu fie recunoscuți.

Colindătorii întreabă „primiţi cu hâzii?”, iar gospodarii le deschid uşile larg, îi primesc în casele gătite de sărbătoare şi îi servesc cu prăjituri şi băutură.

Primii care ies la colindat sunt copiii, urmați de tinerii din sat, iar după ora 22:00 își fac apariția și adulții.

În general fetele se îmbracă cu haine de băiat, iar băieții cu haine de fete își pun măști hidoase pe cap pentru a nu fi recunoscuți.

Tinerii formează alaie de nuntă, iar bătrânii preferă costumele care întruchipează moartea care „umblă prin sat”...

Anul acesta dintr-un alai de nuntă nu a lipsit preotul venit să dea binecuvântarea unui tânăr cuplu care vroia să își unească destinele după ce mirele a evadat din închiosarea de la Gherla.

Tradiţia spune că în trecut tinerii și părinții acestora, mascaţi în hâzi veneau pe la casele fetelor de măritat pentru a vedea dacă sunt înstărite, pentru a-şi vedea socrii şi pentru a vedea dacă cea pe care o vor de nevastă este bogată, dar şi ordonată.

Pentru a nu fi recunoscuţi, hâzii îşi schimbă vocile, unii dintre ei interpretând chiar şi o scurtă scenetă amuzantă.

Drumul trece obligatoriu pe la casa preotului pe care hâzii vor să îl ajute să alunge spiritele rele din sat.

„Este un obicei străvechi, moștenit de demult, unic prin timpul care se desfășoară – în Ajunul Bobotezei. Există o dublă explicație pentru acest obicei. În primul rând, vizita acestor personaje mascate ne reamintește faptul că există într-adevăr spirite în afară de oameni, spirite necurate, deci diavolul este o realitate până la urma urmei. Și nu este întâmplătoare asocierea cu sărbătoarea mare a Bobotezei. Prin acea Aghiazmă Mare care se desăvârșește o dată pe an, se țin la depărtare spiritele necurate. O altă explicație e dată de arta spionajului care se știe din moși strămoși, când se spionau casele viitorilor gineri, nurori, cuscri, era un prilej de a vedea ce avere a strâns și dacă merită să îți dai fata sau băiatul după persoana care îi făcea curte”, explică preotul din Chintelnic, Grigore Linul.

Sărbătoarea Hâzilor încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, la Chintelnic fiind credința că hâzii alungă duhurile rele care ar fi rămas în sat.