„Descoperită în urmă cu doi ani și monitorizată cu mari emoții, această micuță colonie de maternitate cuprinde până la 15 mame și 15 pui din specia Rhinolophus ferrumequinum.

Este pentru prima dată când în peștera de la Izvorul Tăușoarelor se semnalează acest tip de colonie, care nu a mai existat de aproximativ 200 de ani.

Colonia este poziționată într-o galerie tip «fund de sac», ascendentă și colmatată total, lucru care duce la acumularea de aer cald în clopot și întrunirea condițiilor propice pentru creșterea puilor de liliac. Galeria se află la 1.150 de metri de la intrare. Distanța mare față de intrare (care trebuie acoperită de mame pentru a se hrăni și a-și putea alăpta puii) sugerează cât de dificile sunt condițiile din peșteră pentru acest tip de colonie și, totodată, cât de săracă este zona Munților Rodnei în oportunități pentru coloniile tip «creșă»” – a anunţat ieri custodele peşterii Izvorul Tăuşoarelor, Crin Theodorescu, amintind că în peșteră mai există cinci situri cu excremente de liliac, care indică faptul că în trecut au mai existat maternități de lilieci.

Gradul de mineralizare al acestor excremente (unele devenite coproliți) arată că liliecii au ales alte adăposturi pentru creșterea puilor. „Pun această revenire în peșteră a coloniilor de maternitate pe seama a două cauze: restricționarea drastică a accesului în peșteră (maxim 158 de persoane pe sezon speoturistic, construirea, reabilitarea și întreținerea a două porți care protejează peștera) și fenomenul de încălzire globală, care a dus la modificarea temperaturilor medii anuale...”, a mai explicat Crin Theodorescu.

Este vorba despre o descoperire de o importanţă colosală, pentru că această schimbare de comportament a liliecilor, dacă va fi una continuă, va duce la schimbarea întregii strategii de management a peșterii, subliniază custodele peşterii.

Inclusiv metodologia de vizitare va suferi modificări, fiind necesare noi restricții pe galerii, reconfigurarea traseelor, precum și actualizarea Planului de management și a regulamentului, în conformitate cu interesele de protecție a chiropterelor.

„Împreună cu factori de decizie și parteneri din sfera cercetării științifice lucrăm la realizarea unei noi soluții de management în peșteră, care să includă deschiderea unei noi intrări, cu acces în Sala Muntelui, ceea ce ar duce la conservarea galeriilor folosite de lilieci și interzicerea completă a accesului în aceste zone.

În Sala Muntelui se poate amenaja un traseu turistic, în spiritul dezvoltării durabile, cu caracter educativ, în care să se replice marile valori peisagistice, faunistice, mineralogice și paleontologice din interiorul peșterii, care nu pot fi vizitate din motive care țin de complexitatea traseului și necesitățile de protecție. Am în vedere revizuirea metodologiilor actuale de vizitare, cu respectarea principiilor conservării biodiversității și a caracterului unicat al acestei peșteri.

Amenajarea Sălii Muntelui ar duce la «plombarea» profunzimilor peșterii și la un «respiro» necesar biocenozei pentru a se reface, ar reduce presiunea antropică asupra ariei protejate, ar contribui la educarea ecologică a vizitatorilor și ar diversifica paleta de servicii turistice din județ. În același timp însă s-ar proteja valorile din interiorul peșterii, prin reducerea vizitelor la strictul necesar cercetării științifice, explorării speologice și monitorizării stării de conservare. Menționez că Izvorul Tăușoarelor este a treia peșteră din România ca număr de lilieci aflați în hibernare. De acum înainte poate fi considerată și peșteră cu colonii de maternitate...”, conchide Crin Theodorescu.

Mai mult despre peştera Izvorul Tăuşoarelor puteţi reciti accesând linkurile de mai jos:

FOTO: O adevărată revelație. Imaginați-vă un bloc cu zece etaje în mijlocul Peșterii Tăuşoare

VIDEO: Este UNIC în lume, este la fel de important precum opera lui Brâncuşi şi trăieşte doar în Bistriţa-Năsăud!

VIDEO: „Zona morţii” în Peştera Tăuşoare. Cele mai incandescente secunde din viaţă...

FOTO/VIDEO: Peştera Tăuşoare. Cerul de sub munte. O întâlnire răscolitoare. Pe viaţă şi pe moarte…

Foto: Peştera Izvorul Tăuşoarelor