Forfotă mare şi multă lume bună la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” încă de la primele ore ale dimineţii! La Bistriţa a sosit ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, fiind întâmpinat aici de primar, prefect, preşedintele Consiliului Judeţean, politicieni, profesori, preoţi, medici. „Este o izbândă...!”
Toate oficialităţile locale şi judeţene, şefii instituţiilor culturale din oraş, profesori, medici, oameni de cultură ai urbei au participat, în această dimineaţă, la inaugurarea expoziției permanente „Cărți și imagini. Valori de patrimoniu în Biblioteca Județeană George Coșbuc”.
„...Moştenirea culturală a secolului 16 se află în primul rând în biblioteci şi arhive, păstrată în mare parte în manuscrise şi adeseori în copii din secolul al 17-lea. Fondurile bibliotecilor eclesiastice au trecut în fondurile bibliotecilor şcolare, la rândul lor bibliotecile gimnaziilor şi colegiilor au stat la baza primelor bibioteci publice...”, a precizat Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, citând din Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan – Istoria Transilvaniei, publicată în 2013, la Editura Eikon.
Cărţile expuse în vitrine sunt cărţi care au fondat biblioteca de azi a oraşului, a mai precizat Ioan Pintea, mulţumind ministrului Ioan Vulpescu pentru sprijin: „Azi avem 11 titluri incluse în patrimoniul cultural naţional. Este o izbândă a Bibliotecii, a Ministerului Culturii şi a echipei care a lucrat la aceste fişe – iar aici trebuie să-i mulţumesc Gabrielei Molnar care se ocupă de fondul de carte veche, de fondul documentar vechi, şi domnului Lucian Vaida de la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, care ne-a sprijinit de asemenea foarte mult...”, a mai spus Ioan Pintea, mulţumind părintelui Johann Krauss şi lui Thomas Hartig, din partea comunităţii săseşti.
Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii și Identității Naționale, a sosit în această dimineaţă la Bistriţa, unde va participa, de la ora 15:00, şi la inaugurarea Muzeului Judeţean.
La Biblioteca Judeţeană se desfăşoară, în aceste momente, Conferința „Marea Unire a românilor”, organizată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Universitas Napocensis Babeș-Bolyai, Editura Școala Ardeleană și Asociația Culturală Alexandru Vaida-Voevod” – conferinţă care se doreşte un omagiu la adresa unei mari personalităţi a oraşului.
Au susţinut conferinţe acad. prof. univ. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB Cluj-Napoca, prof. univ. Ioan Bolovan, prorector UBB Cluj-Napoca şi prof. Mircea Vaida-Voevod, moderator fiind Mircea Gelu Buta.
La ora 12:00, în parcul din incinta Ambulatoriului integrat al Spitalului Județean de Urgență Bistrița (str. Gării, nr. 9-11), va fi dezvelit bustul lui Alexandru Vaida-Voevod, medic și primul Prim-ministru al României întregite.
¤¤¤¤¤¤¤
Fondul documentar al Bibliotecii Judeţene deţine 22.164 de volume, majoritatea provenind din biblioteca Gimnaziului Evanghelic din Bistriţa. Nucleul acestei biblioteci a luat fiinţă odată cu şcoala, despre care există date documentare din 1388. Prin donaţii în fondul acestei biblioteci au ajuns cărţi deosebit de valoroase, editate în toate centrele importante din Europa: Wittenberg, Bazel, Frankfurt, Leipzig, Iena, Venetia, Viena etc.
Conţinutul colecţiei este enciclopedic (religie, istorie, drept, ştiinţele naturii, matematici, pedagogie, geografie, literatură beletristică). În privinţa limbii predomină germana, latina şi maghiara.
Fondul cuprinde 1.081 de volume de carte veche (inclusiv periodice) publicate în străinătate, până la 1800, şi pe teritoriul României până în anul 1830, dintre care 168 în sec. XV-XVII.
Cea mai veche comoară a bibliotecii este Biblia Impressa Venetiis P Franciscus de Heilbrun et Nicolaus de Francofordia Socios, datând din anul 1475. Este o ediţie a Vulgatei în traducerea Sf. Hieronymus. Format in folio, fără signatură, cu text pe două coloane, imprimat pe hârtie cu filigran, reprezentând floare de margaretă, cap de elefant şi balanţă, tipar negru cu iniţiale – desenate manual; legătură renascentistă de piele neagră pe suport de lemn, cu iniţialele M.S.D., executată în 1579. Are numeroase însemnări în limba latină.
În colecţia bibliotecii sunt prezente operele clasicilor greci şi latini (Aristotel, Cicero, Hesiod, Ovidiu), lucrările marilor reformatori ai religiei (Luther, Melachton), ale umaniștilor (Bonfinius, Sambuccus, Toppeltinus, Nicolaus Olahus) și iluminiștilor.
În această colecţie se regăsesc numele marilor editori şi tipografi din numeroase centre culturale din Europa occidentală şi centrală. Aldus Manutius e prezent cu 2 volume: „Hesychii Dictionarium”, 1514 și „Pausaniae Commentarii Graeciam”, 1516. Familia Estienne e prezentă cu „Biblia” în traducerea lui Th. Beza, tipărită în 1557. Din atelierul parizian al lui Badius există „Valerius Maximus cum Publici Commentario Historico”, tipărită în 1510, iar din atelierul elzevirilor „Corpus Juris Civilis” 1681. Officina Oporiniana e prezentă cu 4 lucrări, atelierul Wechelius cu 3.
Dintre cărţile tipărite pe teritoriul României, cea mai veche este „A Mi Wrunc Iesus Christusnac Wy Testamentoma”, tipărită la Cluj în 1561 în atelierul lui Gaspar Heltai. Volumele conţin ex-librisurile şi însemnările unor personalităţi.
În anul 2016, au fost clasate 11 titluri, care au intrat în Patrimoniul Cultural National.