Primăria din Parva are planuri mari în legătură cu turismul din zonă! Instituția intenționează să amenajeze Peștera lui Badea Ilie, cartată în urmă cu 30 de ani, după cum s-a afirmat în cadrul unui reportaj difuzat de TVR 1 în acest weekend: reporterii postului național de televiziune au precizat că deocamdată, doar un singur speolog poate intra în peștera din Parva, deoarece calea de acces se rezumă la o mică deschizătură.

Pe o distanță de aproape 25 de metri, Peștera lui Badea Ilie se parcurge pe brânci, în coate și în genunchi. „Am fost solicitat de primar să îi fac o evaluare a peșterii. E vorba de o mică peșteră de 35 de metri, fără faună cavernicolă de nici un fel (troglobiontă sau troglofilă), fără podoabe de peșteră (speleoteme). Este o fisură tectonică corodată de apele acide de infiltrare. Peștera nu este protejată de vreun statut special. E una din zecile, poate sutele de peșteri din județ care nu sunt băgate în seamă. O eventuală amenajare ar însemna însă realizarea unor replici de speleoteme, lumini, muzică, poate chiar și o cascadă. Peștera respectivă nu e închisă pentru turiști, doar că nu se poate intra în ea pentru că e foarte strâmtă intrarea… În zona respectivă mai există cel puțin o peșteră (în același sistem), de 40 de metri, în apropierea primeia. Există, cred eu, încă nedescoperită cel puțin o peșteră mai mare, de peste 200 metri, după cum citesc relieful…”, a explicat Crin Theodorescu, custode al Peșterii Izvorul Tăușoarelor, subliniind că în Parcul Național Munții Rodnei mai există o peșteră deosebit de interesantă – peștera Baia lui Schneider (sau Pestera din Dealul Popii).

„Ar merita cu adevărat amenajată, ar merita atrase niște fonduri europene și pentru această peșteră de la Valea Vinului… Știm că era folosită în evul mediu drept adăpost pentru femei și copii, s-a descoperit în apropierea ei un opaiț datând din secolul 13, aflat acum la Muzeul Grăniceresc din Năsăud și este singura peșteră din Carpații Orientali în care există carbonatul de calciu cristalizat într-o formă rară, aceea de aragonit”, a mai explicat Crin Theodorescu.

Peștera Baia lui Schneider are parte și de câteva legende, iar spre capătul galeriei de aproape 800 de metri există câteva galerii mai mici, foarte înguste, în care se presupune că mineri de talie mică ar fi lucrat la zăcămintele de argint dinăuntru.

„Am descoperit în galeriile înguste urme de dalte și unelte ale acestor mineri. Este o peșteră cu potențial arheologic, este deschisă turismului, nu are niciun fel de protecție și nici nu este dificil de parcurs, cum este Izvorul Tăușoarelor...”, afirmă Crin Theodorescu, remarcând că în România există aproape 11.000 de peșteri dintre care foarte puține sunt și amenajate, fapt care nu poate duce la concluzia că ar fi și protejate. 

Unul dintre site-urile dedicate speologiei o descriu drept o galerie relativ îngustă și ușor descendentă în primele două treimi, apoi largă și ascendentă în sectorul său terminal. Fiind dezvoltată în ansamblu în lungul unei linii de fracturare a calcarelor marmureene în care este săpată, această galerie are o desfășurare liniară și nu comportă decât foarte puține diverticole. Pe podea zac numeroase blocuri mari, mărturii ale trecutelor frământări tectonice pe care le-a suferit muntele.

Mai multe despre peștera Baia lui Schneider puteți afla AICI.

Foto: turism.bzi.ro