Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Primăria comunei Rebrișoara, a organizat a doua tabără de explorare speologică „Asaltul Tăușoarelor”. Desfășurată în situl de importanță comunitară RO SCI 0193 Peștera Tăușoare, această activitate a avut ca scop reducerea necunoscutelor din endocarstul protejat, escaladarea prin tehnici alpine a unor verticale și explorarea în premieră a unor hornuri și galerii rămase „pete albe” pe harta endocarstului.

Cele trei echipe de speologi exploratori (TSA1, TSA 2 și echipa de sprijin) au intrat în subteran în dimineața zilei de 14 octombrie, la ora 10, ultima echipă fiind retrasă din subteran la ora 23:30 – precizează Crin-Triandafil Theodorescu, custodele peșterii într-un comunicat.

Prima echipă de exploratori, sub conducerea speologului Benjamin Elek, s-a deplasat pe activul principal al peșterii (o galerie cu râu, caracterizată de prezența unor cascade cu înălțimi între 20 și 3 metri), unde a fost escaladat în premieră un horn.

A fost descoperită o nouă galerie activă și șase diverticule, cu un total de peste 250 de metri dezvoltare. După retragerea cățărătorilor a fost lăsat echipament alpin, în vederea cartării și continuării segmentului de peșteră descoperit.

Echipa de TSA1 și-a continuat coborârea, fiind recondiționate echipările cascadelor aflate în stare de degradare, pe trasee de viitură, care să asigure evacuarea speologilor în cazul unor creșteri neașteptate de debite.

A doua echipă de exploratori, sub conducerea custodelui Crin-Triandafil Theodorescu, s-a deplasat în cea mai îndepărtată zonă a peșterii, „Sala Oaselor Ursului de Cavernă” (peste trei kilometri de traseu, însemnând o diferență totală de nivel de 500 metri, trei verticale depășite și o cascadă de cinci metri).

„Ținta a fost hornul aflat deasupra celei mai frumoase scurgeri parietale calcitice din peșteră, cu înălțime de 20 de metri și cu un volum de calcar recristalizat de peste 100 de metri cubi. După escaladarea a 25 de metri de verticală a fost adăugată peșterii o galerie de 12 metri, cu puternice concrețiuni calcitice (stalactite macaroni, stalagmite, coloane). La retragerea echipei au fost refăcute și îmbunătățite echipările altor două verticale, efectuându-se și fișele tehnice ale acestora...”, a mai precizat custodele peșterii într-un comunicat - mulțumind „tuturor speologilor implicați în acțiune, coordonați de Benjamin Elek, speologi din Oradea, Cluj Napoca și Năsăud, și în mod aparte fotografului „wildlife” Alex Varga din Rodna, pentru materialele foto oferite.”  

Tabăra de explorare „Asaltul Tăușoarelor 2.0”, ediția 2017, a reușit - prin rezultatele ei - atingerea unuia dintre obiectivele cuprinse în „Planul de management al sitului de importanță comunitară RO SCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de interes național cod 2.206 Peștera Tăușoarelor” (cele două arii sunt suprapuse).

Acest obiectiv înseamnă epuizarea potențialului endocarstic și eliminarea de pe harta peșterii a ultimelor necunoscute.

Cu aceeași ocazie au fost făcute observații asupra chiropterelor prezente în peșteră (cinci specii de lilieci), au fost luate probe de soluri și de ape de percolație (apă de picurare) și au fost realizate fotografii documentare în vederea arhivării lor.

Peștera Izvorul Tăușoarelor se dezvoltă în Carpații Orientali, Munții Rodnei, la o altitudine de 1.000 de metri, în bazinul hidrografic al Văii Gersei din comuna Rebrișoara. Are statut de arie protejată și face parte din Rețeaua Europeană Natura 2000, fiind habitat de hibernare pentru cinci specii de lilieci protejați.

Peștera este a treia din România ca număr de lilieci aflați în hibernare. De trei ani peștera a devenit și locul de naștere și creștere a puilor din specia Rhinolophus ferrumequinum, ceea ce va modifica metodologia de vizitare. Peștera are o adâncime de aproximativ 400 de metri și o lungime a galeriilor de 9 kilometri (recartare cu laser, 2014).

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud este custodele acestei arii protejate și implementează două acte normative, regulamentul ariei protejate și Planul de management al peșterii. Planul de management este în faza de implementare (anul doi, semestrul trei), activitățile aprobate de Ministerul Mediului fiind în graficul de execuție.

Peștera Tăușoarelor nu este peșteră turistică și prezintă pericol de moarte. Partea vestibulară a peșterii se află în proces constant de incaziune (prăbușire de rocă), fiind constatate până în prezent peste 150 de tone de blocuri prăbușite din tavan. Fenomenul de prăbușire are efecte inclusiv în afara porții, în proximitatea portalului de intrare, ceea ce ridică mari riscuri pentru speologii care activează în acest subteran. 

FOTO @ Alex Varga, Rodna