Un buncăr din al II-lea Război Mondial a fost descoperit recent în localitatea Şanţ, în urma unei expediţii tematice realizate de studenţii UBB Bistriţa coordonaţi de Ioan Bâca, de Radu Zăgreanu, arheolog la Muzeul Judeţean Bistriţa şi specialişti ai Muzeului Grăniceresc Năsăudean. Surprizele abia de acum încep!
Studenţii de la Geografia Turismului, extensia Bistiţa a Universităţii Babeş-Bolyai coordonaţi de profesorul Ioan Bâca, specialiştii Muzeului Grăniceresc din Năsăud şi arheologul Radu Zăgreanu de la Muzeul Judeţean Bistriţa au încheiat, recent, unul dintre cele mai interesante proiecte care – încurajat şi finanţat cum se cuvine de autorităţile judeţene ar contribui esenţial la exploatarea unor trasee turistice şi valorificarea unor spectaculoase legende locale.
„Am încercat să mergem pe teren să identificăm vestigii şi elemente arheologice care sunt încă vizibile care să ne ofere noi detalii despre graniţa romană şi austriacă a grănicerilor năsăudeni. Pe baza unor informaţii din bibliografia existentă, am mers pur şi simplu pe teren, pe urmele grănicerilor...”, a povestit Radu Zăgreanu pentru Bistriţeanul.ro.
Surprizele nu au întârziat să apară, căci studenţii şi specialiştii de la muzeele din Bistriţa şi Năsăud au descoperit câteva vestigii uimitoare care transformă zona într-una cu un imens potenţial turistic.
„Una dintre temele principale ale proiectului a fost tocmai aceasta – să cartografiem, să înregistrăm şi repertoriem tot ce se poate şi este încă vizibil”, a mai spus Radu Zăgreanu despre proiectul care a început în noiembrie şi s-a prelungit până spre începutul lunii decembrie.
Printre descoperirile uimitoare cu care s-au confruntat arheologii s-a numărat şi un buncăr din al doilea Război mondial descoperit în localitatea Şanţ. Stratul calcaros de deasupra, a făcut ca apa să „comită” unele intruziuni prin anii 1940 care, în timp, au format stalactite şi chiar o stalagmită în buncăr.
La câţiva kilometri de buncăr, arheologii au descoperit un punct grăniceresc, pe vremuri o clădire din piatră, un fel de vamă, un punct de observaţie care le permitea vechilor grăniceri să supravegheze ca-n palmă tot teritoriul. „Bizar este că acest punct exista pe hărţile zonei prin 1870, după care a dispărut de pe hărţi, pentru că şi importanţa şi rolul grănicerilor s-a estompat. Este situat pe Dealul Hoiturilor, despre care lengendele zonei afirmă că şi-a căpătat numele în urma unei bătălii foarte sângeroase...”
Potrivit legendei care bântuie prin zonă, foarte mulţi oameni şi-au pierdut viaţa aici, într-un măcel petrecut pe vremea invaziei mongole pe aceste meleaguri: cândva în jurul anului 1241, atunci când şi fostul burg Nosa (Bistriţa de azi) a fost trecut prin foc şi sabie de invadatorii mongoli – o bătălie sângeroasă a avut loc şi pe acest deal din localitatea Şanţ.
Numărul morţilor de atunci a fost atât de mare încât a acoperit cu totul dealul care s-a ales, de atunci, cu înfricoşătorul nume Dealul Hoiturilor.
Datorită vizibilităţii extraordinare a locului, grănicerii şi-au construit aici punctul de observaţie, iar ruinele acestei construcţii sunt încă vizibile – a mai povestit Radu Zăgreanu.
Expediţia arheologilor şi a studenţilor în zonă este doar una dintre cele patru realizate în cadrul Proiectul „Valorificarea şi Promovarea Limes-ului Roman Bistriţa-Năsăud” - proiect care a vizat valorificarea și conservarea a două entități arheologice și istorice ale patrimoniului material și nematerial al Țării Năsăudului prin indentificarea și promovarea inedită a fostei granițe a Imperiului Roman (LIMES) și a Ținutului Grăniceresc Năsăudean.
Activitățile proiectului au cuprins cursuri şi workshopuri axate pe trei teme principale:
-
Soldatul roman pe graniţă (LIMES);
-
Grănicerul năsăudean;
-
Idei și modalități de conștientizare a importanței Țării Năsăudului, fezabile în proiectele turistice ale județului Bistrița-Năsăud.
Aplicațiile de teren au constat în câteva deplasări în zona Năsăud - Rodna - Șanț - Pasul Tihuța unde s-au făcut instructaje de orientare, topografie locală și de utilizare a sistemelor GPS. S-au identificat situri de epocă romană precum și elemente defensive ale districtului grăniceresc habsburgic din acest areal. Fiecărui sit și element defensiv determinat i s-a întocmit o fișă de sit arheologic.
Grupul țintă al proiectului a fost constituit din 15 studenți ai Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai, Departamentul de Geografie al Extensiei Bistrița – Specializarea Geografia Turismului, proiectul finalizându-se cu o expoziție tematică, vernisată zilele trecute, la Muzeul Grăniceresc Năsăudean.
Foto: Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud