O spectaculoasă expoziție virtuală inaugurată zilele trecute de Muzeul Etnografic al Transilvaniei ne înfățișează cât de frumoase erau femeile, câtă mândrie emanau bărbații care locuiau pe aceste meleaguri, acum 100 de ani.

„100 de portrete de țărani transilvăneni” se intitulează primul eveniment din acest an realizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, pentru a celebra Centenarul Marii Uniri, iar între cele 100 de portrete – 6 aparțin unor locuitori din Salva, Tărpiu, Arcalia, Sîngeorz-Băi și Ghinda.

Cu acordul conducerii Muzeului Etnografic al Transilvaniei, puteți admira și voi trăsăturile bistrițenilor de acum 100 de ani, chiar dacă numele acestora s-au pierdut în negura timpului. Întregul album al celor 100 de portrete este disponibil AICI.

Fotografiile sunt făcute pe plăci de sticlă în perioada 1910-1939, fac parte din colecția de peste 50.000 de clișee a Muzeului și au fost realizate de fotografi și cercetători ai instituției, cei care au reușit să surprindă frumusețea oamenilor de pe aceste meleaguri fiind Romulus Vuia, Luiza Netoliczka și Denis Galloway – un artist fotograf și etnograf scoțian care a trăit între anii 1878 – 1957, fiul unui profesor universitar care a predat la Universitatea College of Wales în Cardiff.

Denis Galloway a fost un renumit artist etnograf, grație călătoriilor sale în Noua Zeelandă și România unde a „înregistrat” fotografic costume populare și oameni ai locului din 1914 până la întoarcerea sa în Anglia, în 1950. El este autorul a patru dintre portretele incluse în expoziția Muzeului Etnografic al Transilvaniei – artistul reușind să surprindă o săsoaică îmbrobodită în Tărpiu, în 1932, o săsoaică mai în vârstă din Arcalia anului 1931, un tânăr din Salva purtând un clop cu păun, în anul 1931, dar și o „mireasă după învelire” din Arcalia, fotografie datată tot în anul 1931.

La fel de spectaculoase se înfățișează și două tinere din Sîngeorzul anului 1923, surprinse de Romulus Vuia cu tradiționalele „păunițe” la urechi și salba de bani în jurul gâtului.

„Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, s-a bucurat de o largă participare țărănească, acest fapt istoric indiscutabil deosebind Transilvania de celelalte provincii românești. Doi mari oameni de cultură transilvăneni, Lucian Blaga și Liviu Rebreanu, au celebrat moștenirea culturală țărănească în Academia Română, prin discursurile de recepție intitulate „Elogiul satului românesc” (1937) și „Laudă țăranului român” (1940). Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu creat în Transilvania după Marea Unire, începe anul Centenarului Marii Uniri cu o expoziție virtuală de fotografii din arhiva instituției, care prezintă portrete de țărani ardeleni din perioada României Mari.”, își motivează demersul cei de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

„Rămase anonime, dar rezistând timpului grație întâlnirii providențiale cu cercetători marcați de empatie, persoanele care ne privesc în ochi ne emoționează astăzi prin forța cu care transmit valorile și simbolurile unei lumi de păstrători ai tradițiilor și moștenirii noastre culturale...”, se mai preciza pe pagina care descrie expoziția Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.