BiblioBus, Premieri, „Ipostaze”, „Memorialul Gherla” și Petru Creția... Cum vi se pare ? Ah, nu-i o simplă enumerare. Nu. Toate acestea s-au întâmplat la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud în 13 decembrie, dimineața. De ce așa de multe? Deoarece așa arată în mod constant agenda săptămânală a Bibliotecii. Da, cu excepția BiblioBus-ului. „Lansarea” sa pe... șoselele județului nu se întâmplă toată ziua!

De carte, respectiv de „împrietenirea” cu aceasta - cum spune părintele Ioan Pintea, managerul instituției - este nevoie și la munte și pe câmpie! Altfel, „Unde se termină cultura, începe ura...”! A fost citatul zilei, din poetul și eseistul Ianoș Țurcanu. E purul adevăr!

Un public foarte numeros: aproape toți primarii și bibliotecarii din județ + scriitori, editori, pictori, jurnaliști, preoți și muzicieni, reuniți sub un generic modern, de... marketing: „Cărțile, pâinea și vinul”. Și, vă rog să mă credeți, nimic formal! Chiar au fost: Anafură de la biserică, adusă de părintele gazdă, Gogoși calzi, Vin de colecție, de la LechBurg Lechința și două lansări de carte. 

Bun prilej pentru a-i premia pe bibliotecarii cei mai activi din județ, pe scriitorii de excelență ce s-au făcut remarcați în 2017: Ioana Bradea, colega noastră de redacție, cu volumul „Înalt este numele tău” și profesorul Dan Coman cu volumul de versuri „Insectarul Coman”.

A fost premiată și profesoara Alina Tomi ca redactor șef al revistei Ipostaze a Bibliotecii județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, pentru conținutul publicației și, în egală măsură, pentru implicarea unui mare număr de elevi și dascăli din județ, alături de ceilalți redactori ai revistei: Roxana Kovacs și Alex Mogovan. 

Premierea a fost oficiată de președintele județului nostru, domnul Emil Radu Moldovan, cu binecuvântarea părintelui protopop Alexandru Vidican și a părintelui Ioan Pintea, manager al Bibliotecii. Sincere felicitări celor premiați. Girul creației lor cred că ne va îndepărta tot mai mult de „ură”.

Ipostaze - revistă în format de „poche”, două numere – reține atenția prin valoarea conținutului și prin varietatea și actualitatea subiectelor abordate. Mai tânăra noastră colegă, profesoara Alina Tomi îi așteaptă pe toți cei ce vor să scrie într-o manieră avizată, în paginile sale. Plăcută surpriză, Alina! Mă refer la tine și la întregul colectiv redacțional. Tot înainte...!

Preoți din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului în temnițele comuniste - un op de mari dimensiuni. Părintele Ieromonah Grigorie Benea, sub patronajul ÎPS Andrei Mitropolitul nostru de la Cluj, a coordonat un numeros colectiv de tineri cercetători pentru a scoate acest volum de reparație morală - odată cu preocuparea de a ridica un mare MEMORIAL la Gherla, pe drumul spre Mănăstirea Nicula, la care ne putem aduce și noi contribuția ! (vezi - www.facebook.com/MemorialulGherla).

„Gherla a fost unul din locurile în care s-a suferit cel mai mult și cel mai intens. Mii de oameni, unii dintre ei personalități marcante ale elitei interbelice românești, au umplut celulele și beciurile teribilei închisori, fapt care a lăsat până azi o rană deschisă în inima orașului. Pentru o creștinească restituire, ÎPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a avut inițiativa construirii unui memorial la Gherla. Așa a fost constituită Asociația Memorialului Gherla și s-a înființat totodată Mănăstirea Sfinții 40 de Mucenici”.

De reținut: Fiecare dintre noi poate deveni ctitor al Memorialului Gherla! Luați legătura direct pe Facebook, cu părintele Ierom. Grigorie Benea, la linkul de mai sus.

Lansarea pe care o așteptam, de fapt, se referea la Petru Creția, amintiri, momente cu/despre el, ale foștilor colegi și studenți. Titlul este: Amintiri despre Petru Creția – O carte alcătuită de Maria Gabor Șamșudean - Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017.

Vă mărturisesc că am trăit un moment de mare bucurie. Pe doamna profesoară de latină, Maria Gabor Șamșudean, ca și pe fiica sa, Sanda Gabor le cunosc și le prețuiesc de foarte mulți ani. Ocupă un loc de frunte în intelectualitatea noastră bistrițeană și nu numai. Despre carte au vorbit din suflet: Ioan Pintea, Vasile George Dâncu – editorul, prof. univ. dr. Nicolae Felecan de la Baia Mare și Ioana Ardelean.

Profund emoționată, autoarea a încercat să explice cum a marcat-o personalitatea marelui om de cultură și profesor Petru Creția. A determinat-o să îmbrățișeze cariera didactică și să-și facă meseria cu rigurozitate științifică, cu abnegație, dăruire și eleganță, fără gălăgie și fără a aștepta te miri ce recompense. Mulțumirea elevilor și faptul că aceștia au priceput mesajul transmis i-a oferit cred, cele mai mari satisfacții. Ce probă mai bună ar trebui decât laudatio-ul făcut de fosta ei elevă, profesoara Ioana Ardelean, cu fraze întregi, în limba latină...?!

Cât despre PETRU CREȚIA, să reținem că, marele nostru filosof, Constantin Noica l-a numit, cu puțin timp înaintea morții sale, „întâiul om de cultură al țării”.

2017 înseamnă 90 de ani de la nașterea sa și, trist, 20 de la trecerea sa în neființă (1927 – 1997). În anii 80, la o reuniune a filologilor, la Cluj i-am audiat o conferință despre Homer, tradus de el impecabil, cum nimeni nu a mai făcut-o. Sunt ani de atunci. Rețin: eleganța, pertinența eșafodajului științific, tactul și răbdarea argumentației logice, bazată pe document. Era plină aula.

Profesorul meu clujean, spaima noastră a studenților, domnul Weiss, a încercat - azi bănuiesc, de amorul contrazicerii - să-l încurce în niște aspecte de semantică și prozodie. Ei bine, Petru Creția, după o scurtă pauză de reculegere, a explicat calm, cu ochii pe pupitru, punctul său de vedere, pe urmă, a recitat bilingv, în greaca veche și română, din „Iliada”, preț de vreo 20 de minute, cu atâtea inflexiuni în voce și cu o interpretare de mare actor că la final, toți ne-am ridicat în picioare și l-am ovaționat minute în șir.

Când am ieșit din aulă ne-am uitat pe pupitrul conferențiarului, de la catedră. Nimic! Nicio notiță!

Marele profesor dezvoltase toată demonstrația și pe urmă recitase totul numai din memorie! Ce să mai spun? Ar fi grozav să ajungem în timpul umilei noastre vieți măcar la jumătatea orizontului său de cunoaștere!

Cartea doamnei profesoare Maria Gabor Șamșudean e foarte bună și foarte binevenită. Vă spun, ca să vă incit, reunește opiniile despre Petru Creția ale reputaților oameni de cultură: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Ștefan Cazimir, +Zoe Petre, Ioana Pârvulescu, Nicolae Felecan, Radu Vancu, Christina Zarifopol-Illias, Ioan Pânzaru, Virgil Dumitru Lefter ș.m.a. Vă recomand cu căldură să o aveți în biblioteca dumneavoastră. Face bine, măcar ca barometru al propriei temperaturi intelectuale.

Mircea Seleușan-Bătrânu