Vara mirosul este insuportabil, "materialul’" curge pe şanţul din faţa şcolii iar copiii inhalează zilnic microbii din şanţ.

Ţânţarii ne terorizează toată vara,ca să joci un meci de fotbal trebuie să te îmbraci în bluză şi pantaloni.Transpiri din plin,parcă ai fi în saună. Renunţi la fotbal şi te întorci acasă. Dacă nu ai plase la geamuri somnul noaptea este un chin. Harnicii ţânţari bâzăie de zor. Ziua muşcă, mulţi se îmbolnăvesc, cabinetul medical este tot mai plin.

Apa din fântâni de o vreme are un gust ciudat. Oamenii se plâng tot mai des că îi doare stomacul, diareea îşi face şi ea simţită prezenţa. Doctorul din sat se întreabă care să fie cauzele acestor simptome. L-a sunat şi pe primar şi i-a spus despre durerile oamenilor.

Primarul se întreabă: să fie oare de la mizeria din decantoare ce curge pe şanţuri? Se întreabă ce să facă. Să facă o şedinţă în căminul cultural şi să le ceară oamenilor să intre în rânduială? Renunţă la idee. Se teme că o să deranjeze pe câţiva. Nu o să îl mai voteze. Va mai trece şi anul ăsta cumva. Totuşi telefoanele tot sună şi îl anunţă despre incidentele din sat. Poate va veni canalizarea. Va mai trece un an, poate doi, trei…. cine ştie? Până atunci or mai răbda. S-au obişnuit cu răbdarea. Îl mai necăjesc funcţionarii ăştia de pe la mediu, s-a descurcat şi cu ei. Câteva cadouri, o masă bogată la un restaurant din orăşelul apropiat… sunt şi ei oameni.

Mai apare o doamnă mai în vârstă de la Sanepid: domnule primar se plâng oamenii că miroase rău în sat. O linişteşte şi pe ea, îi dă trei pixuri, o agendă şi un parfum. Nu iese bine doamna, că apare televiziunea locală. Doi tinerei cam obraznici. Întreabă despre mizeria din sat. Telefonul e la îndemână. Patronul televiziunii locale este apelat. A rezolvat şi cu el. Câţiva metri cubi de scândură pentru cabana lui aflată în construcţie. Cei doi reporteri pleacă ruşinaţi. I-a sunat şeful şi i-a trimis să filmeze o capră care a fătat trei iezi.

Seara se lasă. Decantoarele încep să curgă. Miroase rău. Ţânţarii nu au milă. Şi asta de o vreme bună… şi se pare că va continua...

NOTĂ: Sunt un cititor al ziarului dumneavoastra si va rog sa publicati un scurt text care cuprinde adevăruri despre cum trăim o zi de vară într-un sat de pe valea Someşului. Nu vreau să dau nume, poate cineva se va simţi citind acest text şi va face ceva...

Cu mulţumire, S.

FOTO: ARHIVĂ