Noaptea trecută (26.06.2013) am mers la Urgenţă întrucât am făcut insolaţie şi nu mai rezistam din cauza pişcăturilor şi arsurilor. Am intrat pe hol şi am mers la băiatul de la birou povestindu-i ce mi s-a întamplat, iar el mi-a zis că am insolaţie. Între timp a venit o doamnă de pe o uşă din lateral spunându-mi, cu o voce agitată să plec...
Neştiind cine e, am zis : "Staţi doamnă, să îmi spun problema, iar ea mi-a zis cu o voce de femeie agitată că ei să îi spun ce am (eu nu aveam de unde să ştiu ca ea se ocupă de pacienţi )". I-am răspuns "Doamnă dar nu înţeleg de ce vorbiţi urât".
Ea a început să strige la mine şi să îmi spună că nu a vorbit urât. M-am enervat şi i-am zis că nu aşa se primesc pacientii care vin cu probleme într-o instituţie publică şi că să îi fie ruşine că vorbeşte în asemenea hal.
Efectiv striga, erau acolo atâţia martori care stăteau jos şi au văzut toată scena. I-am zis că dacă nu se potoleşte voi lua măsuri împotriva ei şi a strigat spunând-mi că să vadă ce măsuri iau.
Ulterior am sunat o asistentă ce mi-a zis să îl chem pe şeful ei, Ovidiu Zăpârţan, dacă bine îmi amintesc şi să îi spun cum se comportă sau să-i cer caietul de reclamaţii şi să spun acolo exact cum s-a întamplat şi cum mi-a vorbit. Când m-am întors de afară înăuntru, i-am cerut caietul de reclamaţii pe care e obligată să-l dea, dar aceasta a refuzat să mi-l dea, râzând de mine şi spunându-mi că nu o să îl văd.
I-am făcut poză şi am zis că nu rămâne situaţia aşa... în tot acest timp eu am suportat dureri de cap si arsuri. Această femeie a mers pe la colege şi spunea că ea nu mă primeşte şi că o doare în cot de mine, încercând să le incite şi pe celelalte asistente.
Precizez faptul că atunci când a observat că i-am făcut poză s-a agitat şi mai tare şi m-a ameninţat că va cheama BGS-ul. I-am zis să facă acest lucru şi apoi m-a ameninţat că va cheama poliţia şi i-am zis că dacă nu o cheamă ea, o fac eu.
Au venit şi unii şi alţii, mi-au luat datele şi într-un final mi-au zis că femeia a fost reclamată şi de alţi pacienţi de acolo de pe hol care au mărturisit că de 2 ore tot strigă la bolnavi şi că aşa ceva n-au mai văzut într-un spital. Oamenii de acolo mi-au luat apărarea.
Cei de la poliţie mi-au zis să fac o reclamaţie la directorul spitalului, lucru pe care îl voi face. Am mers acasă cu dureri de cap şi numai eu ştiu cum am reuşit să fac să treacă noaptea mai repede suportând acele dureri...
V-am scris toată povestea asta fiindcă eu consider că astfel de caractere, astfel de oameni, nu au ce căuta într-un asemenea loc unde oamenii trebuie să rămână totuşi sensibili şi respectoşi, asta chiar dacă sunt obisnuiţi cu atâtea şi atâtea cazuri.
O.S.