De 145 de ani, şcolile din Năsăud se reunesc în fiecare mai, toţi elevii îmbracă costume populare româneşti şi defilează alături de fanfară. Maialul este o mândrie pentru oraşul academicienilor, o tradiţie care a rezistat peste veacuri. Vicepremierul Vasile Dâncu ne-a împărtăşit istoria şi simbolistica Maialului:
Prezent la dublul eveniment de astăzi din Năsăud, Maialul Elevilor Năsăudeni şi Ziua Costumului Popular, vicepremierul Vasile Dâncu a povestit pentru Bistriţeanul.ro cum a luat naştere această sărbătoare şi cine defila mândru în straie populare pe străzile din Năsăud acum zeci de ani.
Vicepremierul a ţinut să amintească faptul că Ţara Năsăudului este una dintre cele mai pure zone din punct de vedere etnic din toată ţara, iar această manifestare încearcă să pună în lumină tocmai acest lucru: identitatea pur românească de aici.
Ţara Năsăudului a fost o zonă liberă de-a lungul istoriei, aflăm de la vicepremierul Vasile Dâncu. Imperiul Habsburgic a încercat să consolideze această libertate şi a decis să investească oamenii din zonă cu calitatea de grăniceri. Acest lucru era un adevărat privilegiu în acea perioadă pentru că Europa de atunci oferea această distincţie, până la urmă, doar dacă în zona respectivă „erau oameni care aveau o credinţă puternică şi care puteau să fie soldaţi ai Împăratului”.
Din 1867 situaţia românilor din Ţara Năsăudului s-a deteriorat odată cu dualismul Austro-Ungar. De aceea, pentru că oamenii erau obişnuiţi să fie liberi şi să nu existe vreo formă de servitute, elevii şi profesorii năsăudeni au decis în 1874 să organizeze Maialul. „Au stabilit că este necesar să îşi afirme identitatea prin portul popular şi credinţă, chiar dacă începuseră să apară restricţii. De atunci, această sărbătoare arată că este o zonă românească”, a povestit Vasile Dâncu pentru Bistriţeanul.ro
O altă semnificaţie fundamentală a Maialului Elevilor Năsăudeni, semnificaţie izvorâtă tot din nevoile acelei perioade, este educaţia şi cultura. Maialul era şi atunci o manifestare a şcolii prin care se afirma nevoia de educaţie. Vicepremierul a amintit de Colegiul Naţional „George Coşbuc” Năsăud care a dat nu mai puţin de 21 de academicieni, „lucru foarte rar în lume, nu doar în România. Deci, nu este numai o zonă româneasă, ci şi una de cultură şi educaţie”.
Această sărbătoare era una independentă şi nu respecta regulile politice de atunci, ci miza pe sufletul românesc, pe valorile pur româneşti şi pe tradiţii. Vasile Dâncu şi-a arătat respectul şi admiraţia faţă de Maialul Elevilor Năsăudeni, sărbătoare la care obişnuia să participe şi el când era elev.
Întors acasă, în locurile de unde a plecat în urmă cu mulţi ani, vicepremierul a vorbit cu emoţie şi cu nostalgie despre ceea ce înseamnă Ţara Năsăudului pentru el: „Niciodată n-am fost atât de mândru că provin din această zonă. Mi-e şi greu să vorbesc, deşi sunt profesor de comunicare. Am fost foarte bucuros pentru acest dar pe care mi l-au făcut cei de unde mă trag şi unde mă întorc întotdeauna cu plăcere. Cei care suntem din această zonă nu plecăm niciodată definitiv. Ne lăsăm sufletul aici şi ne întoarcem foarte des acasă.”