„ARFA vă invită să participați și anul acesta la evenimentul nostru - Galette des rois, „Plăcinta regilor”, pentru a marca împreună o tradiţie foarte populară în Franţa şi în ţările francofone. Vă invităm deci la o felie de plăcintă şi o porţie de bună dispoziţie. Este vorba de o degustare de tarte și plăcinte după rețete franțuzești, un eveniment fără pretenții, atmosferă convivială și muzică franțuzească de ieri și de azi. Deschis tuturor iubitorilor culturii francofone și nu numai. Vă rugăm doar să confirmaţi înscriindu-vă pe pagina evenimentului – AICI...”, anunță organizatorii, voluntarii Asociaţia pentru resurse Francofone Active, adăugând că limba franceză nu va fi o condiție de participare: „P.S. nu se vorbește franțuzește, dar dacă chiar doriți...!”

Anul trecut, „plăcinta regilor” a fost servită la ceainăria din Casa Cărţii Nicolae Steinhardt, unde membrii ARFA au pregătit pasionaților de bucătărie franțuzească un sortiment de tartă cu felii de mere, plăcintă cu ciocolată, nucă şi mere, o prăjitură din regiunea lui Michel Vinay, Franche-Comté, cu aluat de brioşe şi cremă de vanilie. „S-a copt pentru acea ocazie și tartă cu aluat de ecler şi o tartă specială cu marţipan, cea care este nelipsită din meniul acestei sărbători...”, a explicat pentru Bistriţeanul.ro atunci Maria Vinay, sufletul şi motorul acestor evenimente culinare deosebite, alături de artistul Michel Vinay.

Tradiţia se practică în Franţa, Quebec, Elveţia, Luxemburg, Belgia şi Liban cu ocazia Bobotezei, sărbătoare creştină care aminteşte vizita făcută de regii magi pruncului Isus, pe 6 ianuarie.

În sudul Franţei se serveşte un fel de cozonac cu fructe confiate, dar sortimentele sunt diversificate, în funcţie de regiune. Reţeta originală conţine făină de migdale şi pastă de marţipan care în România se găsesc mai rar – a explicat Michel Vinay invitaţilor prezenţi.

Sărbătoarea Plăcintei regilor magi îşi are originea în antichitatea romană unde, cu ocazia Saturnaliilor, romanii desemnau un sclav drept rege pentru o zi. Odinioară, conform tradiţiei, plăcinta trebuia împărţită în tot atâtea părţi câți invitaţi luau parte la sărbătoare, plus o parte numită partea lui Dumnezeu – partea Fecioarei Maria sau partea săracului, care se oferea primului sărac intrat în casă.

În plăcintă se ascundea un bob de fasole (numit la fève), iar persoana care o găsea devenea regele sau regina zilei, purta o coroană şi avea dreptul să-şi aleagă şi un partener – un rege sau o regină, după caz. Tradiţia bobului îşi are originea într-un străvechi obicei al grecilor antici care o foloseau ca să-şi alegă magistraţii. Romanii o foloseau pentru a-l desemna pe Domnul Saturnaliilor, iar biserica creştină a înlocuit bobul de fasole cu o figurină reprezentându-l pe copilul Iisus, îndelung căutat de regii magi.

În prezent, din motive comerciale, La Galette des Rois se sărbătoreşte pe tot parcursul lunii ianuarie – au explicat reprezentanţii ARFA Bistriţa.