Expoziţia este rezultatul Premiului pentru sculptură „Grigore Bradea”, acordat anual de Asociaţia Culturală „Grigore Bradea” în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici (Bistriţa) şi Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca – curatorul expoziţiei fiind criticul de artă Oliv Mircea.

Vernisajul expoziţiei de sculptură intitulată „Pădurea nebună” va avea loc joi, 30 iulie, de la ora 19.00, la Galeria Arcade 24 şi se bucură de prezenţa sculptorului Alexandru Pasat, prof. univ. dr. şi şef al catedrei de sculptură a Universităţii de Arte şi Design Cluj-Napoca.

În cadrul vernisajului va fi anunţat şi numele câştigătorului pentru anul 2015 al Premiului pentru sculptură, acordat de Asociaţia culturală „Grigore Bradea”.

Maria Sicoie a explicat că „povestea aceasta a început cu un vis. Un vis în care, ca în toate visele, nu știi exact care e hotarul dintre real și fantastic, dar ai revelația că imaginile visate nu sunt altceva decât călătorii în sine.

Se făcea că niște animale rătăcite, se hrăneau cu nesaț din sânii fructelor suspendate în copacii dintr-o pădure. Laptele salvator li se prelingea pe lângă buzele înfometate, o abundență nesperată și neanunțată. Pădurea nebună reprezintă un univers miniatural ieșit din timp, dar special definit în spațiu, în care speciile regnului vegetal și animal conviețuiesc ideal în mod sinergic.

Ansamblul este alcătuit din animale și plante fantastice, himere care vin de niciunde și pleacă spre nicăieri, fiecare dintre ele având elemente umane. Umanul este reprezentat aici de mameloane, simbol al abundenței, dar și de capete grotești de păpuși, simbol al degradării umane, iar simbioza dintre aceste lumi fantastice aflate într-o metamorfoză halucinantă crează iluzia de nebunie.

Fructele prevăzute cu mameloane de femeie sunt suspendate în copaci, așteptând să fie devorate. Hrana propriu-zisă a fructelor sălbatice din această pădure este deopotrivă reală și spirituală. Făpturi hibride se întind spre a se hrăni din acest miracol de sexualitate și sacralitate, deopotrivă.

Paradoxal, pădurea este nebună prin însăși normalitatea ei. Atmosfera nu este liniștitoare, ci mai degrabă halucinantă, generând un soi de tulburare binefăcătoare, stimulativă. Pădurea nebună este un joc-spectacol al fantasmelor care întruchipează o lume a belșugului.

Lumea aceasta este o scenă, un mare teatru al vieții cotidiene, iar pentru privitor este un început de reflecție. În simbolistica peisajului fructele semnifică hrana spiritului, care trebuie să fie izvorul de inspirație al artiștilor. Fructele sunt dătătoare de muzică, vers, penel.

Viețuitoarele fantastice care se hrănesc din Pădurea nebună sunt întruchiparea celor însetați de artă. Înfățișarea lor care pendulează între animal și uman sugerează armonia și conviețuirea dintre arte. Vegetalul și animalul se completează reciproc într-un spectacol de factură fantastică, dar totuși atât de reală.

Noi, spectatorii, suntem invitați să participăm la acest joc, să ne hrănim ca niște prunci care sug la sânul naturii, iar apoi, mai bogați, să ne contopim cu însăși pădurea. Suntem invitați să devenim la fel de nebuni ca sălbăticia în care pășim..."

Foto Arhivă