„Consiliul Județean al Elevilor Bistrița-Năsăud a dorit să afle cât de răspândit este acest fenomen în rândul elevilor din județ și a conceput acest formular.”, a precizat președintele acestei structuri, Ruxandra Mara Mare, referindu-se la fenomenul „bullying” – care nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare, fiind definit ca un comportament ostil de excludere, umilire sau luare în derâdere a cuiva.

Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.

Conform unui studiu realizat de organizația „Salvați Copiii” în 2016 – 3 din 10 copii sunt amenințați zilnic cu bătaia sau alt tip de agresiune în școlile din România. Același studiu arată că 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor, iar consecințele acestui gen de abuz sunt vizibile ani îndelungați. Într-un alt studiu realizat în 2017 de Brandwatch – România apare pe primul loc în Uniunea Europeană privind hărțuirea în școli, iar victimele acestui fenomen pot resimți pe timp îndelungat efecte precum depresie, însingurare, anxietate, scăderea respectului de sine și rezultate slabe la școală – își motivează demersul membrii Consiliului Județean al Elevilor din județ.

La sondaj au răspuns 571 de elevi din ciclul liceal, din diferiți ani de studiu, iar rezultatele acestuia ne dezvăluie faptul că 62,2% dintre repondenți au fost fete, iar 37,8% au fost băieți.

Peste 50% dintre elevii din Bistrița au recunoscut că se simt în siguranță din punct de vedere moral și fizic în școala lor, dar, în proporție de 10%, există și excepții: 10% dintre elevi nu regăsesc la școală siguranța necesară.

„Am decis să aflăm dacă totuși există agresiuni în școală și care este cel mai întâlnit tip de agresiune. Proporția destul de mare a elevilor care au răspuns că nu știu dacă există agresiuni în școala lor poate sugera că aceste fapte pot fi neraportate sau trecute cu vederea. Rezultatele au arătat că cea mai frecventă formă de agresiune este cea verbală, cu o majoritate de 81%, de puține ori aceasta transformându-se în agresiune fizică sau în mediul online. Putem concluziona că agresiunea verbală duce în unele cazuri la presiune psihologică asupra victimelor, care, după cum am menționat anterior, afectează pe termen lung individul.”, se mai precizează în studiul elaborat de Consiliul Județean al Elevilor Bistrița-Năsăud.

Ei au vrut să afle, de asemenea, și câți dintre cei care au completat chestionarul au auzit de cuvântul „bullying” și dacă știu ce înseamnă. Au aflat că 45% dintre respondenți au auzit de acest cuvânt în mediul online, 28,5 % – la școală, 9,6% – la televizor, 7,9% – în campanii de informare, 4,6% – de la prieteni, 1,3% – de la consilierii școlari, iar restul – din alte părți. Din fericire, un număr destul de mic de respondenți nu au auzit niciodată de acest cuvânt, mai exact 2,4%.

Mai grav este faptul că – întrebați ce cred că face comunitatea pentru persoanele agresate – aproape jumătate dintre elevii bistrițeni care au răspuns la chestionar sunt convinși că societatea din jur este indiferentă la asemenea probleme.

„Elevii susțin că cel mai adesea martorii sunt amuzați în fața unui act de agresiune. Dar la întrebarea următoare, răspunsurile majoritare se referă la datoria de a interveni sau de a cere ajutor. Tindem să credem că elevii au răspuns sincer la prima întrebare, dar la a doua întrebare au dat un răspuns pe care și l-ar dori ca real, deoarece, de cele mai multe ori, cazurile de bullying sunt ignorate. Pe de altă parte, este normal ca martorii să se simtă ușurați că nu sunt ei cei agresați sau să fie speriați de ceea ce văd și tocmai de aceea ar trebui să reacționeze sau să ceară ajutor pentru persoana aflată în vizor...”, se mai precizează în studiul realizat de membrii CJE Bistrița-Năsăud – studiu care poate fi consultat AICI. 

Foto @ Consiliul Județean al Elevilor Bistrița-Năsăud