Ședință de Consiliu Județean, astăzi. 25 de consilieri în sală, cu tot cu președintele CJ - Radu Moldovan. Tema ședinței: delegarea președintelui CJ să voteze în adunarea generală a ADI Deșeuri pentru atribuirea și încheierea contractului cu Supercom, aprobarea tarifelor unice și închirierea infrasctructurii către firma care va prelua transportul gunoiului. Teme serioase, nu glumă. 

Cum s-au prezentat consilierii? 

În grupul PSD, să fie clar, nu vorbește nimeni. Deci, ei au mimat democrația. În privirea lor puteai citi doar „Da, șefu'! Să trăiți! Cum ziceți! Noi votăm, nu gândim!” Așa a și fost. Nu știm ce părere au despre tarife, contract, Vitalia, că sunt lebede mute. Ei au ajuns în Consiliul Județean să ocupe scaunele și să ia diurnele de ședință. Știu doar să apese pe butonul de vot. De atâta zel e urmă pe butonul „Pentru”.

În aceste condiții, „greul” dezbaterii proiectului a căzut pe consilierii PNL. A luat cuvântul primul Eugen Curteanu. Și a cerut explicații de ce s-a ajuns în situația majorării tarifului în septembrie 2016 fără motivație. Numai să fi citit presa locală în ultimele săptămâni și ar fi aflat de ce. Și ce a citit, nu a înțeles. Iar mai apoi a scos porumbelul. Contractul cu Vitalia a fost reziliat că nu mai aveau licența. Nu, domnu Curteanu. Nu de asta nu mai operează Vitalia. Au reziliat contractul unilateral, dacă nu ați reținut și asta nu e ok, că s-ar putea să ajungem să le și dăm bani înapoi, au argumente care i-ar putea favoriza în fața instanței. Curteanu a făcut o expunere de probleme fără indicare de soluții.

La cuvânt se înscrie apoi Emil Neia Lăcătuș, tot din partea PNL, care ridică problema prețului majorat în urban și rural, afirmând că nu-l înțelege, fiind același ritm de colectare. Nimic nou, domnu' consilier! Ați identificat problema, nu ați propus nicio soluție, la fel ca și șeful de grup - Curteanu.

Monica Săsărman. Tot consilier PNL. Cea mai bună intervenție. Ridică problema recuperării prejudiciului creat de Vitalia: banii pierduți de bistrițeni prin majorarea tarifului după renunțarea la un contract căruia nu i-au făcut față, recuperarea diferenței pierdute de CJ la redevență. Scurt. Aplicat. Dar pe lângă ședință, având în vedere că nu așa ceva propunea proiectul de hotărâre ce urma să fie adoptat.

Ei, și atmosfera se destinde și încep glumițele și împunsăturile politice când Robert Sighiartău, președintele PNL, ia cuvântul, iar Radu Moldovan îi ține o lecție de politică. Ceva de genul, învățăturile unui lup bătrân către un lup mai tânăr: „Nu urca pe val dacă nu știi surf! (…) Erați filozof dacă tăceați…”. Iar momentul sublim al discuției pe tema gunoiului este atins de Radu Moldovan când invocă divinitatea: „Dumnezeu ne vede pe toți!” În momentul ăla mi s-a făcut inima cât un purice. M-am gândit că urmează faza pe blesteme. Cumva, așa a și fost. Se miră lumea de capul cui încearcă să profite și politic de pe criza gunoaielor! Amin! 

Radu Moldovan bagă audiența în ceață când se arată foarte revoltat de tariful prea mare în mediul urban și amenință că va întreba și el, „însuși el” - cum ar veni, de la înălțimea sa -  și va afla cum a fost posibil să se ajungă la un asemenea tarif. Ceva de neimaginat! Și ar fi putut să afle foarte simplu cum s-a ajuns dacă se întorcea puțin în stânga și îl întreba pe șeful comisiei - Florin Moldovan - administratorul public al județului. Cel puțin ciudat e că în tot teatrul din Consiliul Județean, Florin Moldovan nu și-a jucat rolul. Și nici n-a avut puțină inspirație. Putea măcar să mimeze spaima la cât de amenințător a fost Radu Moldovan, luat prin surprindere, chiar șocat de tariful de neacceptat din mediul urban.

Urmează primul vot. Proiectul pică. Doar 17 consilieri votează „Pentru”. Șoc și groază. PNL-ul vroia cumva să voteze „Pentru”, dar i-a luat votul pe repede înainte și nu au apucat să proceseze informația. Se cere un nou vot și o pauză. Robert Sighiartău se pierde între atâtea acțiuni și vorbe și îi cere lui Curteanu să-i explice ce se întâmplă și în ce pagină din dosar scrie că e nevoie de 2/3 din voturi să treacă proiectul. 

Vine pauza. Presa, nemulțumită de prestația administratorului județului -  Florin Moldovan (președintele comisiei care a stabilit noul tarif pentru transportul gunoiului) - care nu s-a obosit să mimeze altceva decât indiferența și „miserupismul”, îl ia la întrebări despre tariful negociat și ce se va întâmpla cu familiile din mediul urban cu 10 copii, pentru care tariful de 10 lei pe persoană va fi de nesuportat. Moment în care negociatorul șef al noului tarif la gunoi scoate „perla”: copiii nu plătesc la gunoi! Cuuuuum? Ce aberații vorbești, domnule administrator?! Cu așa pregătire ai negociat tarife?! Și nu știi un lucru elementar, că și copiii sunt luați în calcul în acest contract al județului? Nu știi că dacă i-ai scoate de la plată, ar scădea mai mult populația județului, de ce se plângea Vitalia? Dacă atâta știe șeful comisiei de negociere, apoi să nu ne mirăm că plătim 10 lei. Nu cere dacă nu-i de unde!

Reîncepe ședința și Doris Moldovan (PNL) îi cere administratorului județului să explice cum s-a ajuns la acel tarif pentru mediul urban. Luat prin surprindere, acesta se scuză că nu ar putea oferi o explicație decât mâine. Minunat! 24 de ore să afle și șeful comisiei care a stabilit tariful de ce e 10 lei.

Votul se reia. Cu toată gargara, proiectul se adoptă cu 25 voturi „Pentru”. Consens, tată! Gargara era pentru imagine.

CONCLUZIA: Deși toți consilierii opoziției și președintele Consiliului Județean s-au plâns de prețul prea mare în mediul urban, niciunul nu a venit cu o soluție. E simplu să constați, dar bistrițenii v-au trimis în fotoliile ălea pentru soluții. Cu constatatul suntem noi, cetățenii și presa. Pe voi v-am ales ca fiind cei mai deștepți dintre noi să ne găsiți soluții. Sunteți oameni umblați prin lume, citiți, educați, aleși de semeni pentru reprezentare. Niciun consilier, de exemplu, nu a propus subvenționarea tarifului dacă este considerat prea mare. Sau, dacă ar fi un efort prea mare de la buget, subvenționarea parțială pentru familiile sărace sau cu mulți copii. 

Culegem ceea ce sămănăm și avem decizii care ne influențează viața în funcție de ce am votat. Mi-am propus să nu mai ratez nicio ședință a Consiliului Local Bistrița și a Consiliului Județean. Ar fi bine să o faceți și voi. Sunt publice, aveți dreptul să participați și e important să știți cât de pregătiți sunt cei care iau decizii în numele vostru. În plus, atenția voastră i-ar putea face să vină cu temele făcute și cu soluții, nu cu gargară politică. Dacă nu-și fac temele, peste 4 ani îi trimitem acasă! Până atunci, cu ochii pe ei, ca pe butelie!